La începutul Sfintei Liturghii au fost hirotesiţi patru dintre cei mai râvnitori slujitori ai comunităţii, în persoana lui Ioan Bârsan şi Andrei Sfredel (ipodiaconi), Constantin Ilaşcu şi Costel Chioaru (citeţi). Sunt misionarii care îl ajută pe părintele Bogdan a duce Vestea cea Bună a Evangheliei la închisoarea Rebibbia, la cei ce nu au acoperiş şi la cei ce nu vin la biserică.

Răspunsurile la Liturghie au fost date de Corala „Botezul Domnului”, care a cântat în timpul Sfintei Împărtăşanii colinde de Bobotează.  Preasfinţitul Siluan a ţinut un cuvânt de învăţătură legat atât de Praznicul Botezului Domnului, cât şi de Duminica imediat următoare Praznicului. A insistat asupra cuvântului „metanoite”, care înseamnă „schimbaţi‑vă orientarea, modul de a gândi şi a vedea lucrurile”. Preasfinţitul a dat un exemplu foarte sugestiv legat de frecvenţa televizorului: canalele de televiziune sunt captate în funcţie de cum este orientată antena. Poţi viziona programe religioase sau filme de groază. După cum ne este orientată mintea, aşa captează ea realitatea (cum îţi sunt gândurile, aşa îţi va fi viaţa – pr. Tadei).  Maşina stricată este reparată cu ajutorul computerului; aplicat la Sf. Biserică, acest exemplu ne spune că sufletele oamenilor sunt modelate prin puterea Slujbelor. Preasfinţitul a continuat vorbind despre copiii care ştiu în mod natural şi firesc care este laptele cel bun. Calul nu bea apă din orice baltă, dacă nu este potabilă. Sufletul omului (care este ca un copil) are capacitatea de a cunoaşte ce este bun pentru el sau nu. Nu ne spune nimeni că nu trebuie să mâncăm (ca pe o salată) sticlă pisată cu sârmă ghimpată şi amestecată cu ulei de maşină. Pe mare, curenţii fac ca navele să devieze de la ruta prestabilită. Sufletul trăieşte la fel, deviat de îngrijorările vieţii, de aceea trebuie să fie pus pe calea cea bună prin pocăinţă. Deci să avem mereu grija sufletului. Dacă acesta nu funcţionează în mod firesc, se deteriorează. Propovăduirea lui Ioan Botezătorul şi, mai târziu, a Mântuitorului a început cu „Pocăiţi‑vă”; Domnul a continuat: „căutaţi mai întâi împărăţia lui Dumnezeu şi toate celelalte vi se vor adăuga vouă”.

Apostolul duminicii spune „Fiecăruia i s‑au dat darurile după măsura lui Hristos”: aceasta este măsura fericirii. Lumea ne propune o fericire lipsită de bucurie, istovindu‑ne pentru lucrurile imediate şi trecătoare. Părinţii doresc pentru copiii lor o fericire care nu este cea a lui Dumnezeu. Dumnezeu a coborât ca să ne înveţe ce este adevărata fericire. Omul are asemănarea lui Dumnezeu şi simte nevoia să se hrănească cu cele ale lui Dumnezeu. Imperiul Roman părea că nu mai trece niciodată, dar moaştele sfinţilor, care au fost aparent neînsemnate, şi în zilele noastre sunt nepieritoare şi de minuni făcătoare.

„Pe unii i‑a pus apostoli, pe alţii propovăduitori, evanghelişti – până vom ajunge cu toţii la unitatea credinţei şi la cunoştinţa Fiului lui Dumnezeu, să ajungem la starea bărbatului desăvârşit, la măsura vârstei omului matur care este Hristos”. „Fiţi desăvârşiţi, precum Tatăl din ceruri este desăvârşit, sfinţi precum Eu sunt sfânt”.

Preasfinţitul a continuat spunând că nimeni nu poate să devină sfânt dacă nu se împărtăşeşte cu sfinţenia lui Dumnezeu. „Cu frică de Dumnezeu, cu credinţă (sinceră) şi cu dragoste să vă apropiaţi”. Unii ascultă îndemnul, alţii nu (rămânând într‑o falsă tradiţie de nevrednicie). În secolul al XVII‑lea, ortodocşii  ajunseseră să nu se mai împărtăşească nici măcar de patru ori pe an. În 1738, un mitropolit al Ţării Româneşti (de neam grecesc) pomenea (într‑o pastorală de Crăciun) despre un obicei urâcios care exista în Ţara Românească, cum că oamenii nu se mai împărtăşeau. Şi Mitropolitul ameninţa clerul cu caterisirea, iar poporul cu afurisenia dacă nu îşi vor revizui această atitudine. Astăzi sunt mulţi rupţi de Sf. Împărtăşanie – un fel de auto‑afurisenie. Preasfinţitul a insistat asupra invitaţiei Bisericii către credincioşi de a se împărtăşi pentru a deveni cu toţii Trupul lui Hristos – până vom ajunge la desăvârşirea cunoaşterii Fiului lui Dumnezeu. Vă batem la cap (aşa cum îşi bate la cap mama copilul bolnav ca să‑şi ia medicamentele) până când vă veţi întări şi însănătoşi. La unii le place, la alţii nu. Dar celor ce ascultă li se dăruieşte mântuirea. Ce semănăm, aceea vom culege.

Preasfinţitul a încheiat predica cu un gând îndreptat către comunitate. „Să luăm aminte la ceea ce este mesajul lui Dumnezeu cu noi. Comunitatea este încercată cu lăcaşul de cult (pe care nu îl are). Dar Dumnezeu nu dă mai mult decât enoriaşii pot să ducă. Dumnezeu ne pune la încercare şi cumpene”. PS Siluan îşi aducea aminte cum cu trei ani înainte a săvârşit slujba de Rusalii afară. Dumnezeu va da Parohiei ce este mai bine. Dar comunitatea trebuie să‑şi dorească construcţia Bisericii. Pentru Parohia aceasta, Preasfinţitul a scris zeci de scrisori. Când se închide o uşă, se deschide o poartă: a Împărăţiei Cerurilor.

Preasfinţitul Siluan a urat bine şi multe binecuvântări Parohiei „Botezul Domnului”: preotului, colaboratorilor şi tuturor enoriaşilor ei.

După Sfânta Liturghie, Preasfinţitul a adus aprecieri Parohiei „Botezul Domnului” pentru implicarea ei misionară în mai multe sectoare, în mod special pentru ajutorarea celor din închisori. A asigurat pe membrii parohiei că tot efortul misionar este şi va fi răsplătit de Dumnezeu după promisiunile Sale nou testamentare.

Copiii parohiei au cântat un „Pluguşor şugubăţ”:  „Aho, aho, copii şi fraţi, / Staţi puţin şi nu mânaţi / Că noi suntem botezaţi / Şi am venit fără mascaţi / Fără urs, căluţi armaţi. / Nici căluşarii, nici capra mare / N‑au venit în deplasare. / Au rămas în România, / La Roma n‑au făcut călătoria. / Au stat cu datina aleasă, / N‑au putut să pribegească, / Emigraţia s‑o întărească. / R: Uraţi, măi flăcăi, hăi‑hăi, şi sunaţi din zurgălăi! / Aho, aho, creştini luminaţi, / Ce staţi şi vă minunaţi? / Pluguşor cu patru boi / N‑am găsit să luăm cu noi. / Am luat nişte clopoţei / Să vă bucurăm cu ei. / R: Uraţi, măi flăcăi, hăi‑hăi, şi sunaţi din zurgălăi! / Iată, am venit să vă urăm / Ca Botezul lui Hristos / Să vă fie de folos. / Cu sfinţii să ne‑adunăm, / În rai să ne întâlnim, / Cu râvnă să ne mântuim! / R: Uraţi, măi flăcăi, hăi‑hăi, şi sunaţi din zurgălăi! / Preasfinţite, binecuvântează / Pe toţi cei ce urează / Şi pe cei ce migrează. / Doamne, dă‑ne semne de‑ndurare / Să scăpăm de criza mare! / Că la Banca Mondială / Banii nu‑s în destulare, / Iar bancherii urlă tare / Folosind televizoare / Că nu au nici o para / Că‑i băgată la saltea. / R: Uraţi, măi flăcăi, hăi‑hăi, şi sunaţi din zurgălăi! / Pluguşor mânat de noi, / N‑avem car, n‑avem nici boi, / Suntem mici, dar încercaţi, / Italo‑români, măi fraţi, / Dar avem botez şi har, / Binecuvântare şi stihar. / Şi acum vă salutăm, / Sănătoşi noi vă lăsăm / Şi sunând din zurgălăi / Vă urăm din suflete mari / La anu’ şi la mulţi ani! (compus de preoteasa Lorena).

După Sfânta Liturghie s‑a plecat pentru prânz la parohia „San Cleto” din Roma. Acolo Preasfinţitul a fost primit de 400 de enoriaşi cu cântarea „Pe Stăpânul”, în sala unde a avut loc masa festivă. Decorul elegant a fost asigurat de surorile din comitetul parohial. Masa a fost doar un pretext pentru un adevărat concurs artistic şi culinar. Meniul a fost strict românesc şi pregătit în casă. Programul artistic, prezentat de preoteasa Lorena, l‑au oferit înşişi enoriaşii Parohiei „Botezul Domnului”, alături de ei fiind invitat ansamblul folcloric „Datina” din Ladispoli. Primii concurenţi au fost grupul folk „Duo”, care a cântat câteva cântece din repertoriul „Cenaclului Flacăra” şi a obţinut premiul 3 pentru repertoriul ales cu grijă ca să destindă atmosfera şi să fie pe gustul tuturor categoriilor de vârstă. A urmat grupul coral „Botezul Domnului”, care a primit premiul 2 pentru cântările de Bobotează foarte vechi extrase din arhiva unei parohii din zona Severinului şi interpretate în manieră tradiţională. Premiul 1 a fost luat de Izabela Ignatiuc, o tânără de 16 ani care a cântat în mod excepţional trei melodii din repertoriul internaţional. Otilia Dumitriu, tot în vârstă de 16 ani, a interpretat cu virtuozitate la vioară câteva piese de muzică clasică, obţinând premiul 2. Ansamblul folcloric „Datina” a încântat cinstita adunare cu o suită de hore şi bătute, dar şi obiceiuri de iarnă din zona Bucovinei. Costumele lor şi jocul tradiţional au fost răsplătite cu premiul 1 cu felicitări.

Preoteasa a iniţiat un concurs de prăjituri la care au participat tinere necăsătorite şi tinere mirese, pentru a le încuraja să devină gospodine desăvârşite. S‑au prezentat multe sortimente de prăjituri, iar juriul a fost constituit din 8 bărbaţi şi prezidat de Preasfinţitul Siluan. S‑au acordat mai multe premii: pentru cel mai frumos decorat tort (câştigat de Ioana Vrânceanu); premiul pentru cel mai bun dulce (câştigat de Nela Caraiman); premiul pentru cel mai savuros dulce (câştigat de Cristina Florea); premiul pentru cel mai bizar dulce (câştigat de Amira Petre şi Alexandra Bârzu, premiu special); printre laureate s‑au mai numărat Otilia Dumitriu, Denisa Niţă şi Ionela Alexandra, care a obţinut premiul 2 – pentru cel mai bun şi, totodată, frumos ornamentat tort.

Diplomele au fost înmânate personal pe scenă de către Preasfinţitul Siluan. Tot Preasfinţitul a acordat diplome de participare la catehismul ortodox tinerilor Parohiei „Botezul Domnului” care în 2011 au participat la două iniţiative: pe lângă şcoala duminicală, au frecventat cursul seral de dialog creştin ţinut de preoteasa Lorena şi au participat la un concert deosebit de colinde tradiţionale româneşti, toate pregătite cu grijă de preoteasa sus‑numită.

Dincolo de organizarea propriu‑zisă, s‑a evidenţiat spiritul extraordinar de unitate şi colaborare, de armonie şi solidaritate între fraţii şi surorile Marii Familii „Botezul Domnului”, care s‑au implicat cu inimă bună şi veselă în tot ceea ce s‑a întâmplat în ziua hramului şi în toate activităţile de‑a lungul anului pastoral‑bisericesc.

A existat şi o expoziţie fotografică expusă pe două panouri mari, care surprindea activitatea socială şi cultural‑artistică foarte vastă a Parohiei „Botezul Domnului”.

La sfârşit a luat cuvântul părintele Bogdan, care a spus că diploma cea mai importantă o merită Oaspetele de onoare al sărbătorii şi a mulţumit pentru cuvintele părinteşti şi binecuvântările arhiereşti pe care Preasfinţitul Siluan le‑a împărţit în timpul împreună‑şederii în parohia „Botezul Domnului” al cărei hram s‑a prăznuit. În încheiere s‑a cântat „La mulţi ani cu sănătate” şi s‑au făcut fotografii pentru a imortaliza acest moment de neuitat.