GHEORGHE ZAMFIR, REGELE NAIULUI

Așa începea marele maestru al folclorului românesc, regele naiului – Gheorghe Zamfir – Concertul Extraordinar la Auditoriul Salle din Barcelona în seara zilei de 25 septembrie 2011.

Cu prilejul aniversării a 10 ani de la înființarea Parohiei Ortodoxe Române „Sf. M. Mc. Gheorghe” din orașul Barcelona și a începerii lucrărilor de construcție a noii biserici parohiale – la invitația părintelui paroh Aurel Bundă, protoiereul de Barcelona – Maestrul Gheorghe Zamfir, însoțit de un grup restrâns de membri ai orchestrei pe care o conduce, a concertat timp de aproape 2 ore pe scena Auditorului Salle pentru ortodocșii români din Barcelona și nu numai.

Era prima oară când Maestrul Gheorghe Zamfir ajungea să concerteze la Barcelona, era pentru prima oara când muzica tradițională românească răsuna pe scena barceloneză.

Maestrul Gheorghe Zamfir, cu delicatețea și forța talentului cu care Dumnezeu l‑a dăruit, a deschis sipetele sunetelor naiului și, într‑o perihoreză perfectă cu cei patru maeștri din orchestra‑taraf, ne‑au invitat într‑o călătorie a cântului vechi românesc, coborând lin sau furtunos, duios sau horind din Transilvania până în Oltenia, din Muntenia până în Moldova.

Câți dintre noi, cei care am luat calea bătătorită a Occidentului, mai păstrăm în inimă și gând sunetele folclorului autentic românesc, câți dintre noi suntem capabili să explicăm copiilor noștri rupți de leagănul veșniciei românești ce înseamnă Doina, ce înseamnă Hora, ce înseamnă Dansul Călușului?

Naiul, într‑o armonie de excepție cu țambalul, vioara, contrabasul și acordeonul, ne‑a dăruit nouă, celor plecați de acasă, celor pierduți în timpul frenetic occidental, o seară de liniște sufletească, o seară de renaștere a valorilor uitate și încuiate de noi, conștient sau inconștient, în sipetele amintirilor, ne‑a dăruit o călătorie imaginară pe ogorul îndepărtat al României.

Aplauzele, ovațiile, lacrimile, bucuria, frenezia muzicii pătrundeau la ceas de seară inimile tuturor celor prezenți, români, catalani și spanioli, iar gândul că această călătorie‑poveste în țara lui Avram Iancu, a lui Mircea cel Bătrân și Åžtefan cel Mare urma să se curme tot atât de lin și duios pe cât a și început ne făcea pe toți cei prezenți să ne dorim să ținem în loc timpul.

Maestrul Gheorghe Zamfir – miracol și geniu al neamului românesc, talent unic al muzicii universale, munte de modestie și cumpătare, minunat om al lui Dumnezeu – părăsea scena barceloneză dăruind tuturor pecetea frumosului, amprenta tradiției, sunetul dorului de neam, glasul pământului strămoșesc.

Era prima oară când Maestrul pășea atât de aproape de fiecare dintre noi, era prima oară când Maestrul Gheorghe Zamfir ne împărtășea dragostea vieții sale – Naiul – și ne descoperea măiestria sunetelor ascunse în Hora și Doina poporului român.

Cuvintele sunt de prisos, încercăm doar să păstrăm cât de mult posibil amintirea unei seri unice pentru cei mai mulți dintre noi, încercăm să purtăm cu noi cuvintele ascunse ale Naiului și să nu uităm pământul care ne‑a dăruit ca neam și țară!

Vă mulțumim, Maestre!

A consemnat: preoteasa Camelia Solomon, Parohia „Sf. Ilie Tesviteanul și Sf. Grigorie Palama”, Girona (Spania)