Despre prochimene
publicat in Dicţionar Liturgic pe 7 Octombrie 2022, 05:10
„Prochimenul (gr. prokeimenon) este un verset psalmic responsorial care introduce de obicei lecturile biblice. Etimologia lui face aluzie la faptul că acest vers este așezat înaintea unui pasaj mai lung (pro + keime). Însă explicația gramaticală conform căreia prochimenul însoțește lectura biblică nu surprinde îndeajuns sensul cuvântului grecesc. Prochimenele corespund „gradualiilor” din Biserica latină, care, spre deosebire de prochimen, își au locul după lectura scripturistică.
De asemenea, putem spune despre prochimen că este ca un motto înaintea unui text mai mare, sintetizând învățătura de credință în câteva cuvinte esențiale.
În cadrul slujbelor ortodoxe există trei grupe de prochimene mai cunoscute. Din prima grupă fac parte prochimenele pentru cele șapte zile ale săptămânii, de la slujba Vecerniei. Acestea se cântă imediat după imnul „Lumină lină” și se găsesc în Ceaslov (mai nou şi în Catavasier).
După aceste prochimene, în perioada catehumenatului, în anumite perioade din an1 se citeau cel puțin trei pasaje din Vechiul Testament, care astăzi se mai găsesc doar la sfinții cu polieleu și la praznicile împărătești. Acestea se numesc paremii2.
Din a doua grupă fac parte prochimenele cântate antifonic de cor și de citeț, în cadrul utreniei. Ele sunt rânduite pe cele opt glasuri și sunt puse imediat după cântarea antifoanelor (cântările treptelor), specifice glasului.
Grupa a treia cuprinde prochimenele care se cântă ori se recită înainte de citirea Apostolului (fragmente din Epistole și din Faptele Apostolilor), la Sfânta Liturghie. Acestea se găsesc în Apostol și sunt rânduite atât după cele opt glasuri duminicale, cât și pentru fiecare zi a săptămânii3https://apostolia.eu/index.php/4-methods-of-relative-dating/. Este un prochimen mai cunoscut, deoarece se cântă și cu ocazia hramurilor, în mănăstiri și în parohii. Aceste două prochimne exprimă poate cel mai bine pocăința omului și năzuința lui către Dumnezeu, dar și puterea pe care Dumnezeu ne‑a dat‑o în lume, spre schimbare, prin Sfintele Taine.
Dar, întorcându‑ne la prochimenele de la Vecernie, specifice zilelor săptămânii, să vedem din ce psalmi sunt textele acestora și ce mesaj principal au fiecare.
Sâmbătă seara, pe glasul al 6‑lea, se cântă: „Domnul a împărățit, întru podoabă S‑a îmbrăcat”, cu stihurile următoare: 1. „îmbrăcatu‑S‑a Domnul întru putere și S‑a încins”;2. „pentru că a întărit lumea care nu se va clinti”;3. „Casei Tale se cuvine sfințenie, Doamne, întru lungime de zile”. Textul este din psalmul 92, versetele 1, 2 și 7, care, în întregimea sa, este o cântare de laudă adusă lui Dumnezeu pentru ziua de dinaintea sâmbetei, zi în care „pământul s‑a locuit”, adică lucrarea Creației a fost adusă la desăvârșire și totul a devenit pentru Domnul ca o podoabă frumoasă care Îi arată puterea, pământul însuși fiind „așternut picioarelor lui”. În plan nou‑testamentar, în ziua de dinaintea duminicii, în „aleasa și sfântă zi, una, a sâmbetelor”, Hristos, prin moartea Sa pe Cruce Se îmbracă întru slavăcartagena dating appsdating steps order. Postul Crăciunului, Postul Mare, Ajunul Botezului Domnului și alte perioade mai scurte de peste an, care puteau fi alese în funcție de marile praznice și în care catehumenii erau pregătiți în vederea primirii Botezului.