Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale si Meridionale
Revista de spiritualitate ortodoxa si informare - www.apostolia.eu
VALENȚE TERAPEUTICE ALE RELAȚIEI INTERPERSONALE
În ultimele decenii au apărut tot mai multe preocupări care investighează starea de bine și legătura dintre starea de bine și starea de sănătate. Astăzi știm mult mai multe despre fiecare dintre aceste două aspecte esențiale ale vieții, dar și despre legătura dintre ele.
Calitatea vieții și starea de sănătate nu sunt decise doar de bunăstarea materială sau de hrana pe care o consumăm. De asemenea, pachetul nostru de gene și ambientul nu au întotdeauna ultimul cuvânt în coloratura dispozițiilor noastre sau în cronicizarea unei afecțiuni. Cercetările din ultimele decenii au scos la iveală un contributor surprinzător în privința calității vieții și a sănătății, care merită luat în seamă, mai ales de cei care, formând o familie, au copii. Multe dovezi științifice recente scot la iveală faptul că experiența din primii ani de viață are un cuvânt greu de spus în privința felului în care, peste decenii, se configurează viața adultului. Dragostea sau neglijența părinților faţă de cei mici își vor face simțite prezența de‑a lungul întregii vieți, din adolescență până târziu, în perioada maturității.
Modul în care înțelegem să interacţionăm cu ceilalți și cu noi înșine reprezintă un predictor foarte important pentru sănătate sau boală.1 Pe de altă parte, trebuie spus că obișnuințele vieţii nu au doar un impact fiziologic pe termen lung. Există, desigur, și amprente imediate, care sunt cel puțin la fel de importante. Gesturile pe care le facem, stările sufletești pe care le resimțim își pun o amprentă tot mai puternică asupra stării noastre de spirit, asupra dispoziției noastre generale. Faptul acesta este relevant din perspectivă ortodoxă, întrucât învățătura tradiției ortodoxe afirmă că rădăcina vieții trupeşti este în suflet2, motiv pentru care tot ce se întâmplă în suflet se răsfrânge în trup. În felul acesta putem înțelege ceea ce indică astăzi neuroștiințele, şi anume că fiecărei emoții îi corespunde o anumită biochimie, care se imprimă în trup, un regim distinct de funcționare a corpului, care se definește și se instalează tot mai adânc în fiziologie, în mecanismele corporale, pe măsură ce o stare emoțională, o anumită conduită interioară, o anumită reacție de moment sau un anumit comportament sunt tot mai des trăite.
Cu timpul, dar și ca urmare a fiecărei stări emoționale pregnante, îndelungate, în noi se imprimă dispoziții, stări de spirit, obișnuințe care ne călăuzesc tot mai strâns reacțiile emoționale și tiparele cognitive, obișnuințe prin intermediul cărora receptăm și judecăm lumea. Un anumit stil emoțional, un anumit profil, marcat mai mult sau mai puțin de bucurie sau de irascibilitate, de blândețe sau de tristețe, de bunătate sau de violență, lasă urme tot mai pronunțate în starea noastră de fond. Reflecția teologică a surprins acest aspect în situațiile lucrărilor omenești ce se desfășoară în lume. Omul, în viziunea părintelui Dumitru Stăniloae, lucrând în lume și făcând lucruri și opere cu puterile lui și cu materia lumii, se face pe sine într‑un anumit fel. Lucrarea lui în lume, ca exersare ascetică și etică a puterilor sale în slujba semenilor sau împotriva lor, se repercutează și asupra sufletului său, în felul de a vedea și de a resimți realitatea, lucrurile, pe semeni și pe Dumnezeu.3
GENEROZITATEA ȘI COMPASIUNEA POT GENERA O STARE DE BINE
În fine, pentru a sublinia importanța vieții spirituale în consolidarea stării de bine și în prezervarea sănătății, sunt relevante aici și rezultatele referitoare la putința de a fi mulțumit de pe urma experiențelor simple ale vieții.4 Această particularitate ține, în opinia unor autori, de inteligența spirituală. În aceeași chestiune, alte studii arată că cei care dăruiesc ceva semenilor aflați în nevoi, chiar şi o parte dintr‑un salariu mic, au la sfârșitul zilei o stare mai bună în comparație cu cei care cheltuiesc în interes propriu.5 Oamenii generoși sunt mai feriți de îmbolnăvire6, generozitatea antrenând un sentiment, o stare înrudită cu sentimentul unei vieți împlinite. Oamenii se simt mai bine dacă au făcut ei înșiși un act de caritate, pentru că legătura dintre cel milostiv și cel nevoiaș transformă faptele bune în sentimente bune. Relația directă dintre donator și beneficiar mărește „răsplata emoțională” a actului de caritate.7 Mai pe larg, având ca efect o stare de bine, dărnicia aduce și beneficii organizaționale, pentru că bunătatea și într‑ajutorarea sporesc coeziunea echipelor de lucru.8 În fine, cei darnici, având o stare de bine mai pregnantă, sunt mai productivi la locul de muncă, sunt cetățeni mai buni, mai responsabili în plan comunitar.9
Încheiem această sumară evidențiere a rezultatelor care sugerează importanța unor preocupări spirituale în prezervarea sănătății și în cultivarea stării de bine cu mențiunea unui studiu privind viața spirituală a copiilor între 8 şi 12 ani, care dovedesc astfel o capacitate sporită de dezvoltare a unor relații de calitate cu cei de vârsta lor, dar și disponibilitatea de înțelegere a valorilor propriei lor vieți.10
ATAȘAMENTUL INTERPERSONAL ȘI CONTEMPLAREA NATURII POT INFLUENȚA BENEFIC STAREA DE SĂNĂTATE
Toate aceste situații de viață, desprinse din contextul larg al lumii de azi, împovărează strădaniile ce urmăresc edificarea vieții.
Atingerea [afectuoasă] se dovedeşte a fi deosebit de importantă din punct de vedere medical. Unele studii arată, de pildă, că atenția determină efecte în axa hipotalamic‑pituitară‑adreanlă (HPA), cu rol în eliberarea cortizolului.11 Atingerea afectuoasă diminuează expresia genetică a receptorilor glucocorticoizi (RG) în numărul porturilor de receptare, ceea ce modifică semnificativ reacția de răspuns la stres.12 În acest ultim rezultat sunt evidențiate efecte epigenetice existente în plan fiziologic și comportamental. Atingerea afectuoasă a mamei, de exemplu, are un rol cheie în creșterea nivelului oxitocirei și a vasopresinei, cu implicații neuropsihologice (creșterea sentimentului de siguranță, a dispoziției pentru conectivitate socială, îmbunătățirea răspunsului imunitar și a stării generale de sănătate)13.
În ultimele decenii, numeroase studii au scos la iveală mutații în configurarea relațiilor interpersonale care produc numeroase consecințe. Într‑o lume în care părinții sunt tot mai ocupați profesional, copiii și tinerii au parte de experiențe interpersonale tot mai sărace, chiar în sânul familiei, iar situația aceasta are numeroase efecte. De mai bine de douăzeci de ani medicina comportamentală a arătat că atașamentul și căldura relațiilor de familie influențează sănătatea, dispozițiile și maniera de raportare la viață.14
Relevante sunt aici și rezultatele care arată efectele compasiunii, ale comportamentului altruist, sau efectele de calitate ale relațiilor interpersonale asupra stării de bine. Numeroase studii arată că implicarea în activități de voluntariat îmbunătățește starea generală a sănătății15, scade riscul mortalității, dacă activitatea este desfășurată dezinteresat16, diminuează ritmul scăderii în greutate și fragilitatea, ameliorând epuizarea, mersul lent și nivelul scăzut de activitate fizică.17
De asemenea, sentimentul de siguranță și apartenența la o comunitate caracterizată de coeziune și de unitate spirituală sunt aspecte ce pot îmbunătăți semnificativ sănătatea mentală în rândul locuitorilor.18 În același timp, în mediul natural omul se poate reface psihofizic, poate reducere semnificativ stresul și oboseala mentală, proces adesea mai eficient decât producțiile de divertisment oferite de orașul zgomotos. Unele cercetări arată că petrecerea câtorva ore în mijlocul naturii19 poate diminua semnificativ stresul, poate reduce oboseala mentală și poate contribui chiar la îmbunătățirea unor parametri fiziologici ai organismului.20
ADEVĂRUL ESTE O PERSOANĂ. VIAȚA DEPLINĂ ESTE VIAȚA PERSOANEI, IAR ÎMPLINIREA VIEȚII MELE ESTE ÎN ADEVĂRUL PERSOANEI
Din perspectivă creștină trebuie menționat faptul că ținta finală a vieții celui ce caută edificarea nu ține, în mod esențial, de viața aceasta. Finalitatea purtării de grijă, în spiritualitatea creștină, nu vizează o reorganizare amplă a acestei vieți, prin cultivarea virtuților, ci dobândirea unei vieți noi, care izvorăște din Viața unei Persoane, Hristos‑Omul, Cel ce Se dăruiește pe Sine umanității și fiecărei persoane în parte. „A iubi înțelepciunea înseamnă a iubi pe Dumnezeu, Înțelepciunea cu față de Persoană, Înțelepciunea ipostaziată sau ipostatică. Numai o Persoană are în ea concentrată înțelepciunea nesfârșită, vie și activă, iubitoare și binefăcătoare. Numai o astfel de Înțelepciune o poți iubi ca pe un prieten, pentru că și ea te iubește ca prieten. Prietenia ei depășește orice prietenie, dar și prietenia noastră față de ea. Din ea izvorăște toată înțelepciunea și prietenia noastră.”21
Lucrul acesta arată specificul lucrării interioare și capătul nevoințelor și al experiențelor mistice, așa cum sunt ele înțelese în spațiul creștin. Avem de a face cu un caracter bisericesc al misticii, care se identifică cu caracterul ei hristocentric: „Chiar şi cel care s‑a ridicat la starea de minte pură și de contemplație se situează în continuare în cadrul ierarhic al Bisericii, în sens larg, și nu a sărit dincolo de Hristos și de Taine.”22
În spațiul creștin se afirmă, de fapt, cu fermitate, că Adevărul este o Persoană. Și de aici toate celelalte deosebiri. Ceea ce iubitorul de înțelepciune din spațiul grec urmărea să înfăptuiască prin căutările lui privitoare la a face din filosofie însuși modul lui de viață, creștinul face în Dumnezeu. Sfântul înțelege să unească întreaga lui cunoaștere cu viața lui, prin cunoașterea lui Dumnezeu, izvorul vieții, și prin viețuirea lui în Hristos, Fiul Lui, Cel care a spus despre Sine că este Viața. Așadar, pentru creștini, filosofia care trebuie să devină un mod de viață este chiar Persoana Fiului, Dumnezeu și Om deplin, Înviat, și viața concretă a acestei Persoane.
Din perspectivă teologică, la începutul lumii, Duhul lui Dumnezeu se purta pe deasupra apelor (Facere 1, 2). La Întruparea Fiului ca om întreaga fire omenească a fost cuprinsă în El și întreg cosmosul e recapitulat în Trupul Lui omenesc. Duhul lui Dumnezeu, care din veșnicie purcede din Tatăl și se arată în Fiul, se odihnește acum, după Întruparea Fiului ca om, și după Învierea Lui, în Trupul și în Sufletul Lui omenești, putând lucra prin aceasta în întreaga fire omenească, în viața tuturor oamenilor și în întreaga Creație.
De aceea, trăirea spiritualității creștine se dovedește actuală. Autenticitatea și valoarea ei edificatoare se verifică nu prin faptul că vizează doar o îngrijire a sinelui, ci printr‑o deschidere iubitoare și încăpătoare față de toți semenii și deopotrivă față de întreaga Creație, nesituând nimic din toate cele create în afara lucrării lui Dumnezeu.
De putința unei astfel de îngrijiri pentru lucrarea lăuntrică este nevoie astăzi, fiindcă numai ea poate oferi calea de recuperare a adâncimii reflexive a subiectului și poate oferi parcursul către instaurarea unei armonii benefice, terapeutice și edificatoare în om, în sensibilitatea, afectivitatea, rațiunea şi voința lui. De o îmbrățișare iubitoare precum cea urmărită în creștinismul filocalic este nevoie astăzi, una care să dea mărturie de credința tare că în toate cele create și în viața tuturor semenilor stă ascunsă purtarea de grijă a lui Dumnezeu. În strădanii de acest fel se pot regăsi și dezideratele de compasiune și de într‑ajutorare de care este atât de multă nevoie astăzi. În fine, de această deschidere generoasă este necesar să dăm dovadă astăzi, nu doar prin cuvânt, ci prin însuși felul în care trăim, în fiecare zi, în raport cu fiecare dintre semenii noștri și cu întreaga lume, întrucât și ei și ea au nevoie de purtarea noastră de grijă, despătimită și iubitoare.
Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale
Site-ul www.apostolia.eu este finanţat de GUVERNUL ROMÂNIEI - Departamentul pentru Românii de Pretutindeni
Conținutul acestui website nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni
Copyright @ 2008 - 2023 Apostolia. Toate drepturule rezervate
Publicatie implementata de GWP Team