Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale si Meridionale
Revista de spiritualitate ortodoxa si informare - www.apostolia.eu
TREI TEME DE DIALOG LA CONFLUENȚA NEUROȘTIINȚELOR CU EXPERIENȚA VIEȚII SPIRITUALE
O lectură sumară a datelor și a cercetărilor din sfera neuroștiințelor poate identifica uşor cel puțin trei arii semnificative în dialogul cu teologia.
Prima dintre teme vizează explorările dificile, dar provocatoare, privind natura conștiinței. Este vorba despre un câmp uneori arid, alteori fertil, de explorări și dezbateri interdisciplinare ce pot aduce în dialog modelele descriptive și explicative cu care operează filosofia minții și psihologia cognitivă, dar și unele înțelesuri ale vieții spirituale, așa cum sunt ele prezente în literatura filocalică și sapiențială a tradiției creștine. Este vorba, în principal, de cele care se referă la concepte precum conștiința, mintea sau sinele. Teme de acest fel aduc în discuție numeroase dificultăți și provocări, de la precizările de ordin semantic până la cerințele, adesea imposibil de îndeplinit, pe care le solicită componenta empirică. Totuși, temele acestea au pătruns în agenda unor cercetări experimentale, astfel încât zona de interacțiune dintre neuroștiințe și preocupările cu privire la condiția omului s‑a extins și mai mult.1
A doua temă vizează inteligența spirituală. În ultimii ani, prin contribuția lui Howard Gardner, s‑a rafinat semnificativ conceptul de inteligență. Este vorba despre introducerea modelului inteligențelor multiple, care propune, alături de inteligența de calcul, alte tipuri de inteligență: inteligența emoțională, inteligența socială, inteligența naturalistă, inteligența spațială, inteli-gența muzicală sau inteligența intra‑personală.2 Pe lângă acestea, în ultimii ani a intrat în discuție şi conceptul de inteligență spirituală.3 Potrivit cercetătorilor care au în atenție inteligența spirituală, practica meditației, stările contemplative sau ritualul religios pot modifica semnificativ nu doar dispozițiile interioare, ci și obișnuințele minții, operând o resemnificare a amintirilor și determinând apariția unor tipare cognitive noi. Prin practica vieții spirituale avem posibilitatea de a schimba maniera de a vedea lumea, lucrurile și chiar o revalorizare a propriilor amintiri (cognitive reappraisal).4
O direcție importantă în aceste cercetări este explorarea neuroștiințifică a practicilor spirituale, identificarea posibilelor influențe determinate de acestea asupra cortexului și asupra mecanismelor fiziologice. Aici pot fi incluse şi investigațiile care urmăresc amprentele cerebrale corespunzătoare diverselor experiențe spirituale.5 Dar se iau în calcul şi efectele unor activități specifice vieții religioase (cum ar fi meditația, rugăciunea, diverse stări contemplative, participarea la ritualul religios sau compasiunea) asupra funcționării creierului. Cercetătorii au identificat anumite tipare cerebrale, anumite amprente imagistice specifice activităților mentale cu caracter spiritual, dar și efectele pe care aceste practici le au în configurarea și funcționarea anumitor arii corticale și subcorticale. În cadrul acestor cercetări, care fac parte din aria neuroteologiei6, s‑a constat, de exemplu, o creștere în volum a insulei (zonă din cortex, activă de regulă în reflecție), o intensificare a activității cerebrale în cingulatul anterior, dar și o diminuare în volum a nucleilor amigdalieni (arii din sistemul limbic, profund responsabile cu frica și agresivitatea).7
În aceeași direcție trebuie spus că unii autori au propus evidențierea unor amprente specifice în funcția cerebrală pentru fiecare experiență religioasă în parte, propunând distincții ale acestor amprente cerebrale care corespund deosebirilor doctrinare și experiențiale din cultul diverselor practici religioase tradiționale. Drept exemplu ar putea fi invocate acele intenții care urmăresc identificarea particularităților imprimate în funcția cerebrală de maniera înțelegerii și experierii lui Dumnezeu.8
În fine, poate cel mai relevant dintre punctele aflate în lucru, în cadrul dialogului, îl reprezintă explorările vizând con-dițiile din primii ani de viață, activitățile curente și obișnuințele comportamentale, dar și stimulii și oferta experiențială a mediului informațional, aşadar modalitățile prin care acești factori ar putea influența dispozițiile emoționale și abilitățile cognitive ale persoanei, dar și disponibilitatea pentru experiențele și înțelesurile specifice vieții spirituale.9
CERCETĂRI MEDICALE PRIVIND EFECTELE STĂRILOR SUFLETEȘTI ASUPRA SĂNĂTĂȚII
În ultimele decenii, tot mai multe arii de cercetare științifică și din reflecția filosofică au avut și au în atenție felul în care tehnica, entertainementul, tehnologiile digitale, cultura de consum, mediatizarea globală a informației, consumismul și toate celelalte afectează viața interioară.
Pe de o parte, medicina integrativă sau comportamentală, neuroștiințele, psihoterapia cognitiv‑comportamentală arată că felul în care ne petrecem viața, atașamentul de care ne bucurăm în copilărie, dar și cel pe care îl oferim semenilor noștri, calitatea experiențelor acumulate în mijlocul naturii înconjurătoare, felul în care înțelegem să ne angajăm în raporturile cu semenii influențează în mod direct dispozițiile și capacitățile prin care ne folosim resursele interioare. Mai mult, pe termen lung aceste aspecte influențează semnificativ starea sănătății. Pe de altă parte, însă, credința și viața spirituală pot deschide omul către un nivel mai adânc al interiorității lui luminate de har, care pune în discuție și organizează toate aceste aspecte concrete ale vieții într‑o legătură strânsă cu Dumnezeu. În felul acesta este ușor de constatat o întâlnire surprinzătoare între arii de cercetare psihologice și medicale care au în centrul preocupărilor lor asigurarea unei vieți sănătoase, pe de o parte, și viața creștină, de partea cealaltă.
Ample studii longitudinale au scos la iveală, în ultimele decenii, faptul că atașamentul și căldura exprimate în relațiile de familie ne influențează pe termen lung sănătatea, dispozițiile și maniera de receptare a experiențelor de viață. Studiul Harvard, de exemplu, este edificator. Este vorba de o cercetare care ține seama de date acumulate într‑o perioadă de 35 de ani și care a avut în atenție 126 de bărbați sănătoși din clasele de studenți dintre anii 1952 și 1954. Acestor tineri li s‑au distribuit la vremea aceea chestionare de evaluare a sentimentelor care animă relațiile lor cu părinții. După 35 de ani, acelorași persoane li s‑a întocmit un istoric medical și psihologic detaliat, pe baza fișelor medicale realizate de‑a lungul anilor. Datele au arătat că 91% dintre participanții care au caracterizat relația lor cu părinții ca fiind rece, la data chestionarului, fuseseră diagnosticați la vârsta mijlocie cu boli grave (boli coronariene, hipertensiune arterială, ulcer duodenal și alcoolism). Comparativ cu aceștia, doar 45% dintre cei care evaluaseră relația cu părinții ca fiind caldă, cu mama în special, aveau acest gen de afecțiuni. Şi mai convingător încă, 100% din participanți, adică toți cei care au evaluat relațiile cu ambii părinți, mama și tata, ca fiind reci, au înregistrat la vârsta mijlocie boli semnificative, comparativ cu doar 47% dintre cei care au avut o relație apropiată cu tatăl și cu mama.10 „Percepția dragostei în sine, scriau cercetătorii, reduce impactul negativ al factorilor de stres și al agenților patogeni și susține funcția imună și vindecarea.”11
Autorii studiului Harvard afirmă că relațiile pe care le dezvoltăm în copilărie sunt predictori pentru sănătate pe termen lung, tocmai pentru că ele determină în mare parte o anumită organizare a vieții: nutriția, comportamentele sănătoase sau nesănătoase, deprinse în copilărie, modalitățile alese pentru a face față situațiilor grele, de exemplu anxietatea, furia, ostilitatea, depresia, optimismul sau valorile și practicile spirituale.12
(Va urma)
Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale
Site-ul www.apostolia.eu este finanţat de GUVERNUL ROMÂNIEI - Departamentul pentru Românii de Pretutindeni
Conținutul acestui website nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni
Copyright @ 2008 - 2023 Apostolia. Toate drepturule rezervate
Publicatie implementata de GWP Team