Mod de preparare: se amestecă maioneza cu iaurt, mărar, busuioc, sare şi piper. Sosul astfel obţinut se distribuie alternativ peste straturile de salată, bacon, părunjel, roşii, brânză, ceapă, morcov şi mazăre, într‑un castron mare, tapetat cu felii de ou fiert.

PULPĂ DE MIEL CU MIGDALE

Ingrediente: două kilograme de pulpă de miel, 250 g migdale decojite, 40 g pastă de migdale, şase căţei de usturoi, două roşii, 200 ml supă de vită, 70 g unt, două linguri de ulei de măsline, cimbru, sare, piper.

Mod de preparare: pulpa de miel se înţeapă cu cuţitul din loc în loc, pentru a introduce jumătate din migdale, se unge cu 40 g de unt moale şi se condimentează cu sare şi piper după gust, apoi se dă la cuptor (120o), până îşi schimbă culoarea. Se adaugă roşiile curăţate de seminţe, cimbrul, usturoiul, restul de migdale şi 100 ml de apă, se acoperă şi se coace timp de o oră şi jumătate. Când e gata, carnea se împachetează în folie de aluminiu până la momentul servirii. Pasta de migdale se caramelizeză cu sosul de carne, 3‑4 minute, la foc mic, apoi se diluează cu supa de vită clocotită. Se mai fierbe 4‑5 minute, apoi, eventual, se filtrează. Se încorporează treptat şi resul de unt, amestecând cu telul. Pulpa de miel se serveşte cu sos, migdale şi garnitură de legume.

(www.marieclaire.fr)

SĂRMĂLUŢE DE MIEL ÎN FRUNZE DE TEI

Ingrediente: 500 g pulpă de miel (tocată), o legătură de ceapă verde, o ceapă uscată micuţă, o jumătate de ardei, 70 g de orez, 150 ml suc de roşii, o legătură de mărar (sau mentă), 20 ml de ulei, 30 ml de vin roşu, sare şi piper, aproximativ 60 de frunze tinere de tei, iaurt sau smântână pentru servit. 

Mod de preparare: frunzele de tei se opăresc într‑un litru de apă clocotită cu o linguriţă rasă de sare şi o lingură de oţet, timp de 30 de secunde. Carnea se amestecă cu ceapa tocată, ardeiul, vinul, orezul şi condimentele şi se frământă bine. Se unge cu ulei o cratiţă potrivită ca mărime, se aşază sărmăluţele (rulate strâns, având grijă să fie capetele bine sigilate) pe un strat de frunze de tei. Se toarnă sucul de roşii, borşul şi se completează cu apă. Se acoperă cu câteva frunze de tei şi se coc timp de două ore, la 180o, apoi se lasă peste noapte în cuptorul stins. 

(www.bucate‑aromate.ro)

PRĂJITURĂ „DELICIU”

Ingrediente: 
blat: şapte albuşuri, 150 g de zahăr, două linguri de pesmet, patru linguri de nuci măcinate, două linguri de făină;
cremă: şapte gălbenuşuri, 150 g de zahăr, şapte linguri de lapte, 500 ml frişcă lichidă;
alte ingrediente: 300 g de nuci, 300 g de nutella, 30‑35 biscuiţi simpli, o cană de cafea îndulcită.

Mod de preparare: nucile întregi se rumenesc într‑o tavă cu hârtie de copt (de aproximaiv 23/35 cm). Între timp, albuşurile se bat spumă, se adaugă apoi tot zahărul şi se bat din nou spumă tare. Se încorporează pesmetul, nucile măcinate şi făina, amestecând uşor, de jos în sus, apoi se toarnă compoziţia peste nucile din tavă şi se coace la 170o timp de aproximativ 25 de minute, fără a deschide uşa cuptorului în primul sfert de oră. Când blatul este copt, se răstoarnă (cu nucile în sus) pe o tavă şi se unge repede cu nutella, apoi se aşază biscuiţii trecuţi prin cafea. Pentru cremă, gălbenuşurile se mixează cu zahărul şi laptele până se deschid la culoare, apoi se trec la bain‑marie şi se amestecă cu telul, până când zahărul se topeşte şi amestecul devine cremos. Când compoziţia cu gălbenuşuri s‑a răcit, se încorporează frişca bătută. Crema este acum gata şi se poate întinde peste stratul de biscuiţi. Se decorează cu ciocolată rasă, caramel sau cacao şi se lasă la frigider până a doua zi. (www.gustolandia.ro)

SALCÂMATĂ

Ingrediente: 50‑60 flori de salcâm, culese dintr‑un loc curat (se îndepărtează codițele), opt litri de apă plată, 800 g de miere de salcâm, trei lămâi cu coajă tăiate felii (bio sau spălate bine cu bicarbonat).

Mod de preparare: florile proaspete se întind undeva la soare pentru ca eventualele gâze rămase prin flori să iasă afară. Se clătesc florile, se pun împreună cu mierea şi feliile de lămâie într‑un borcan curat de 10 litri şi se lasă la fermentat între 3 și 5 zile, în funcție de temperatura ambientală. Băutura se amestecă cu o lingură de lemn, de cel puțin două‑trei ori în fiecare zi, iar la final se trage în sticle cu capac ermetic și se depozitează la rece, verificând sticlele din când în când (salcâmata se acidulează repede).

Salcâmata – proprietăţi terapeutice

Această băutură, pe lângă efectul revigorant şi aportul de substanţe benefice pentru organism, este folosită de ruşi în scop terapeutic, pentru a trata sau ameliora afecţiuni ca:

• insomniile cronice
• tusea convulsivă
• unele afecţiuni digestive: în cazul gastritelor hiperacide şi al ulcerului gastric sau duodenal se face o cură de cel puţin 14 zile, în care se consumă 1‑2 căni de salcâmată pe zi; are efect extraordinar împotriva constipaţiei.

Preparatele obţinute din flori de salcâm au o acţiune sedativă şi antispastică la nivelul musculaturii netede gastrice. De aceea se folosesc în dureri abdominale, în gastrite hiperacide, în boala de reflux şi în ulcerul duodenal. De asemenea, florile de salcâm au acţiune sedativă la nivelul sistemului nervos central, reduc nivelul stresului şi au un efect deosebit de benefic în cazul gastritelor şi al ulcerelor declanşate de stres.

(www.frunza‑verde.ro)