Henri Berthelot. Cel mai român dintre generalii francezi din Primul Război Mondial (1)
publicat in Oameni pe 9 Iunie 2018, 19:08
1916. Pe cele două fronturi europene, cel occidental şi cel de răsărit, războiul stagnează. Deşi armata germană este îngenuncheată la Verdun, pe un câmp de luptă plin de noroi şi sânge, bătălia de pe râul Somme încă nu e pe deplin câştigată. În estul Europei, situaţia este la fel de neclară. Un general francez, însă, Henri Berthelot, se va ilustra pe frontul românesc printr‑o misiune care va pecetlui relaţiile indefectibile de stimă şi prietenie între cele două naţiuni, română şi franceză. În România, memoria acestui militar, distins cu titlul de „Cetăţean de Onoare al României” şi decorat cu „Ordinul Mihai Viteazul” de către regele Ferdinand I (1865‑1927), este încă vie.
În data de 19 septembrie 1916, generalul de divizie Marie Fayolle (1852‑1927), comandant al Armatei a 6‑a, îl anunţă pe generalul de divizie Henri Berthelot că va fi numit şef al misiunii militare franceze în România. Berthelot ştie cât de greu cântăreşte România în echilibrul de forţe, aliată fiind cu ţările Antantei – Franţa, Marea Britanie şi Rusia –, şi se întreabă ce anume aşteaptă de la el guvernul francez.
Dar să ne întoarcem puţin în urmă, la data de 27 august 1916, când România declară război Imperiului Austro‑Ungar. Această iniţiativă nu era prevăzută de aliaţi, care doreau mai degrabă afectarea armatei române spre sud, în teritoriul bulgar, spre a face joncţiunea cu trupele franco‑britanice debarcate în Grecia, la Salonic, care băteau pasul pe loc în faţa armatei turce. Bucureştiul, însă, a preferat să‑şi îndrepte ofensiva militară spre Transilvania – ofensivă care, la început, a avut un oarecare succes, pentru ca nu mult după aceea trupele române (deşi dispunând de o jumătate de milion de soldaţi, însă prost echipaţi) să fie prinse ca într‑un cleşte de Armata a 9‑a, comandată de generalul Erich von Falkenhayn (1861‑1922), şi de trupele generalului August von Mackensen (1849‑1945), care comanda Armata a 17‑a germană, Armata a 3‑a austro‑ungară şi Armata întâia bulgară. În urma acestor evenimente, generalul Joseph Joffre (1852‑1931), comandant al forţelor franco‑britanice, îi aduce la cunoştinţă lui Berthelot că a fost desemnat să salveze România.
CINE ESTE BERTHELOT?
Fiu al unui căpitan de jandarmi, Berthelot s‑a născut pe 7 decembrie 1861 la Fleurs, în departamentul Loirei. Absolvent al Şcolii Militare de la Saint‑Cyr (promoţia 1881), îşi face ucenicia de ofiţer în Algeria şi în Indochina. Diplomat apoi al Şcolii Superioare de Război, în 1887 este numit ataşat pe lângă Statul Major al Armatei. De o statură impunătoare şi cu un caracter dintr‑o bucată, Berthelot e descris de către Joffre, în fişele dosarului său, ca un element „dotat cu o enormă energie în gândire şi cu o inteligenţă de prim ordin”. Într‑adevăr, Berthelot şi‑a dovedit valoarea de comandant în fruntea Diviziei a 53‑a a Corpului de Armată 32, având responsabilitatea sectorului Soissons. A trăit iadul pe frontul de la Verdun, iar acum i se încredinţează o „misiune militară” şi comanda unui stat major, a unui corp de instructori, de subofiţeri şi de soldaţi, al cărui efectiv atinge 1100 de oameni. Berthelot este însărcinat să joace un rol delicat, şi nu întotdeauna clar, acela de „consilier” ataşat pe lângă regele României, dar şi să îşi afirme independenţa în relaţiile cu monarhul... Joffre îi dă mână liberă, deşi „Rusia nu va vedea cu ochi buni misiunea lui, şi, în plus, va trebui să câştige încrederea românilor”.
O SITUAŢIE POLITICO‑MILITARĂ DIFICILĂ
Pe data de 15 octombrie 1916, generalul Berthelot este călduros primit la Bucureşti de către regele Ferdinand. Regina Maria1 se arată de la început favorabilă misiunii lui şi îşi exprimă simpatia faţă de personaj, chiar dacă pe chipuri îngrijorarea este vizibilă. „Sunt primit”, scrie generalul, „ca un salvator; eu cred, însă, că mai înainte de toate ar trebui să se regăsească pe ei înşişi”2. Două luni mai târziu, mai exact în ziua de 9 septembrie 1916, Berthelot trage semnalul de alarmă: „Este foarte probabil că germanii vor fi în seara asta la Bucureşti (...). Ce mai rămâne din Valahia va fi repede pierdut, şi nu ştiu unde se vor opri lucrurile dacă nu intervin ruşii”3best dating place in peshawarcompetitive matchmaking tf2https://apostolia.eu/index.php/iranian-american-dating/https://apostolia.eu/index.php/sydney-best-dating-agency/https://apostolia.eu/index.php/the-division-2-dz-matchmaking/. Maria Alexandra Victoria de Edinburg (născută în ziua de 29 octombrie 1875 la Eastwell, în Marea Britanie, şi decedată în data de 18 iulie 1938, la Sinaia) făcea parte din familia regală britanică în calitate de nepoată a reginei Victoria. Prin căsătorie a devenit regina României.