Sfânta Scriptură ne vorbește în Cartea Facerii despre ceea ce Cosmologia încear­că să explice prin teoria apariției Universului. Ea cuprinde crearea lumii (cosmogonia) din nimic de către Dumnezeu prin descrierea celor șase zile de întocmire a Pământului (hexameronul)corespunzătoare celor șase faze sau trepte de evoluție a acestuia. În acest scurt articol, voi încerca să descriu mai degrabă felul în care știința vede apariția Universului și felul în care acesta a evoluat până în ziua de azi.

Ca orice poveste adevărată, și aceasta trebuie să aibă un început, un fel de a fost odată ca niciodată, că de n-ar fi nu s-ar po­vesti. Începutul poveștii ne duce cu 13,7 miliarde de ani în urmă, când Universul a luat naștere în urma unei explozii enor­me care este cunoscută sub numele de Big Bang. Înainte de această explozie primor­dială nu exista nici timp, nici spațiu, nici energie, nici materie – cu alte cuvinte, nu exista nimic.

Chiar atunci, în prima clipă a vieții uni­versului, au luat naștere atât timpul, cât și spațiul. Mai exact, apariția bruscă a unei cantități atât de mari de energie a făcut ca spațiul însuși să nu îi poată face față, ast­fel încât, de la dimensiuni minuscule (un zero absolut), spațiul s-a extins cu viteze mai mari decât cea a luminii până la di­mensiuni imense, ceea ce a reprezentat un lucru benefic, pentru că altfel gravitația ar fi comprimat acel univers timpuriu, trimițându-l înapoi în neantul din care fu­sese creat. Conform teoriei Big Bangului, în momentul zero al creației densitatea punctului din care au pornit toate era in­finit de mare, cu o energie infinit de mare și cu dimensiuni infinit de mici. E extra­ordinar, nu-i așa? Acest punct e numit de știință singularitate. Un punct infinit de mic, infinit de dens, cu o energie infinită, cu o putere infinită, care într-un moment zero, când Toate dintru neființă la ființă s-au adus, s-a materializat prin imensa ex­plozie pe care o cunoaștem cu toții sub numele de Bing Bang.

Dar știați oare că Teoria Big Bangului a fost formulată de către un preot creștin? Spre surprinderea celor care își închipuie că Åžtiința și Credința sunt în contradicție, iată că cel care a emis și a susținut pentru prima oară ipoteza Big Bangului a fost un abate romano-catolic: monseniorul Georges Lemaître (1894-1966), preot belgian și, în același timp, profesor de fizică și astrono­mie la Universitatea Catolică din Louvain. Teoria formulată de Georges Lemaître re­prezintă modelul care explică apariția ma­teriei, a energiei, a spațiului și a timpului, altfel spus existența Universului. Această teorie încearcă să arate de ce universul se extinde permanent încă de la apariția sa și de ce pare a fi uniform în toate direcțiile¹.

Cel care a adus nou descoperita teorie la un alt nivel a fost astronomul american Edwin Hubble, care a descris Universul ca fiind în continuă expansiune, aducând ast­fel cosmologilor o mare provocare. Într-o singură noapte, percepția lumii s-a schim­bat radical, de la un Univers static și infinit la un Univers care se extinde, iar recent as­trofizicienii au descoperit că această extin­dere are loc într-un ritm accelerat. Universul nostru parcă ar fugi în toate direcțiile cu o viteză tot mai mare.

Hubble a pornit de la ideea că la înce­puturi, cu circa 13,7 miliarde de ani în urmă, Universul încă nu exista. Ceea ce a existat a fost doar un punct de o natură cu totul specială, o așa-numită singularitate, cum am amintit deja, ceva fără dimensiuni, dar cu o energie infinită. La momentul zero acest punct a ieșit din starea lui de singula­ritateși și-a manifestat uriașa energie printr-o inimaginabilă explozie: Big Bang, care continuă încă și în ziua de astăzi.

În anul 1940, fizicianul ruso-american George Gamow și asistenții săi, Ralph Alpher și Robert Herman, au lansat ideea de explozie incandescentă de materie și energie de la începuturile Universului, ei fiind continuatorii teoriei formulate de Lemaître. Åžtiați însă că Georges Lemaître și-a numit teoria „ipoteza atomului inițial”,căci considera acel punct din care au pornit toate ca un atom primordialsau inițial? Abia în 1950 astronomul englez Fred Hoyle a introdus numele arhicunoscut în ziua de azi, și anume Bing Bang sau Marea Explozie.

Iată câteva argumente care susțin teoria Big Bangului:

• Vârsta celor mai bătrâne stele pe care astronomii au reușit să le observe este de 12-13,2 miliarde de ani, adică ea corespunde parțial cu vechimea Universului.
• Analiza luminii emise de galaxii indică faptul că obiectele galactice se îndepăr­tează unele de altele cu o viteză cu atât mai mare cu cât sunt mai îndepărtate de Pământ, ceea ce sugerează că galaxiile erau altădată adunate într-o regiune unică a spațiului.
• În ziua de azi, în toate regiunile Universului există o radiație de fond („radiație cosmică”) foarte slabă, un fel de fosilă, rămășiță de pe urma torentelor de căldură și lu­mină din primele clipe ale Universului.

V-a plăcut prima parte din călătoria noastră în descoperirea tainelor Universului? Atunci o să încercăm în următorul articol să vedem cum a reușit Marea Explozie să formeze toată materia de care suntem înconjurați astăzi și cum au apărut primele ele­mente, stelele, planetele și galaxiile. Iar dacă o să avem răbdare, vom înțelege că toate aceste lucruri nu ar fi putut exista fără Dumnezeu.

Arhimandrit Atanasie Mănăstirea „ Adormirea Maicii Domnului", Roma

Notă: