Sfântul Dionisie Areopagitul arată rolul de călăuzitor al nașului, atunci când zice: „Cel ce iubește să se împărtășească de cele cu adevărat mai presus de lume vine la unul dintre cei inițiați (botezați și cunoscători ai Tainelor dumnezeiești) și-l roagă să-l conducă pe calea spre ierarh. Acela (nașul) făgăduiește în întregime să urmeze tradiției și să-l călăuzească și să-l primească spre a-i fi îndrumător în toată viața lui următoare. Și dorind cu sfințenie mântuirea aceluia, dar măsurând omenescul său cu înălțimea lucrului cerut, e cuprins deodată de frică și de șovăială. În cele din urmă mărturisește cu bunătate că va face ceea ce i se cere și luându-l pe el îl duce la cel ce are numele de ierarh.”². Așadar, principalul rol al nașilor este acela de a fi călăuzitori.

Naș de Botez (sau nași, dacă botează o familie) poate să fie orice persoană botezată, ajunsă la vârsta maturității, care este un bun exemplu de viețuire creștină, cu excepţia părinţilor celui botezat și a persoanelor intrate în rândul monahilor, pentru că aceștia nu pot purta grijă de finilor din lume.³

Cei care trăiesc în concubinaj și în alte păcate grele nu pot fi nași de botez, iar acest lucru este reiterat de regulamentele biseri-cești și de noile cărți liturgice cu și mai multă acribie;⁴ şi nici cei bolnavi psihic saucei de alte confesiuni⁵, întrucât nu există comuniune de credință și comuniune euharistică între Biserica Ortodoxă și alte confesiuni creștine.

Cum ar trebui să ne alegem nașii?

Alegerea nașilor ar trebui să aibă la bază criterii duhovnicești și nu criterii care țin cont de starea materială, de rangul social etc. Nașii trebuie să fie oameni ai Bisericii, să se spovedească și să se împărtășească frecvent, să poarte grijă de propriii copii și să fie rugători, pentru a-i purta în rugăciune și pe finii lor. Acesta este cel mai mare câștig: să ai un naș care să te pomenească în rugăciunile lui, atât în particular, cât și atunci când participă la Sfânta Liturghie.

În situația în care familia nu reușește să se decidă în alegerea nașilor ori face alegeri care contravin prevederilor bisericești, este potrivit să acorde încredere preotului din parohie, să se spovedească și să primească sfat pentru o bună alegere, iar dacă e necesar să ţină cont de recomandarea unor persoane potrivite din comunitatea parohială care să-și asume misiunea de a-i fi nași copilului cu toată demnitatea.

În ultima ediție a Molitfelnicului românesc, la slujba Botezului, binecuvântarea lumânării de botez și înmânarea acesteia nașului este însoțită de cuvintele scripturistice următoare: „Așa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, ca văzând ei faptele voastre cele bune să-l slăvească pe Tatăl vostru Cel din ceruri.” (Mt. 5, 16). Prin urmare, este necesar ca nașii să nu trăiască orbecăind prin întuneric, ci să fie ca o lumină călăuzitoare pentru finii lor.

Note: