Adaugat la: 14 Ianuarie 2021 Ora: 15:14

Cine poate fi naș de botez și în ce condiții?

Plecând de la rolul pe care nașii îl au în cadrul slujbei Sfântului Botez, putem deduce că misiunea lor în viața celui botezat, fie el copil sau adult, este foarte importantă. Nașii trebuie să fie în primul rând creștini care își cunosc propria credință și se străduiesc neîncetat să împlinească poruncile lui Dumnezeu. Numai astfel își pot împlini menirea de a fi călăuze duhovnicești și modele vii pentru finii lor. Nu greșim dacă spunem că nașii sunt pentru finii lor și părinți duhovnicești, așa cum spune Sfântul Ioan Gură de Aur1, dar credem totodată că preotului duhovnic i se potrivește mai bine acest nume, devreme ce se îngrijește de creșterea duhovnicească a fiilor lui du-hovnicești prin Tainele Bisericii.

Sfântul Dionisie Areopagitul arată rolul de călăuzitor al nașului, atunci când zice: „Cel ce iubește să se împărtășească de cele cu adevărat mai presus de lume vine la unul dintre cei inițiați (botezați și cunoscători ai Tainelor dumnezeiești) și-l roagă să-l conducă pe calea spre ierarh. Acela (nașul) făgăduiește în întregime să urmeze tradiției și să-l călăuzească și să-l primească spre a-i fi îndrumător în toată viața lui următoare. Și dorind cu sfințenie mântuirea aceluia, dar măsurând omenescul său cu înălțimea lucrului cerut, e cuprins deodată de frică și de șovăială. În cele din urmă mărturisește cu bunătate că va face ceea ce i se cere și luându-l pe el îl duce la cel ce are numele de ierarh.”2. Așadar, principalul rol al nașilor este acela de a fi călăuzitori.

Naș de Botez (sau nași, dacă botează o familie) poate să fie orice persoană botezată, ajunsă la vârsta maturității, care este un bun exemplu de viețuire creștină, cu excepţia părinţilor celui botezat și a persoanelor intrate în rândul monahilor, pentru că aceștia nu pot purta grijă de finilor din lume.3

Cei care trăiesc în concubinaj și în alte păcate grele nu pot fi nași de botez, iar acest lucru este reiterat de regulamentele biseri-cești și de noile cărți liturgice cu și mai multă acribie;4 şi nici cei bolnavi psihic saucei de alte confesiuni5, întrucât nu există comuniune de credință și comuniune euharistică între Biserica Ortodoxă și alte confesiuni creștine.

Cum ar trebui să ne alegem nașii?

Alegerea nașilor ar trebui să aibă la bază criterii duhovnicești și nu criterii care țin cont de starea materială, de rangul social etc. Nașii trebuie să fie oameni ai Bisericii, să se spovedească și să se împărtășească frecvent, să poarte grijă de propriii copii și să fie rugători, pentru a-i purta în rugăciune și pe finii lor. Acesta este cel mai mare câștig: să ai un naș care să te pomenească în rugăciunile lui, atât în particular, cât și atunci când participă la Sfânta Liturghie.

În situația în care familia nu reușește să se decidă în alegerea nașilor ori face alegeri care contravin prevederilor bisericești, este potrivit să acorde încredere preotului din parohie, să se spovedească și să primească sfat pentru o bună alegere, iar dacă e necesar să ţină cont de recomandarea unor persoane potrivite din comunitatea parohială care să-și asume misiunea de a-i fi nași copilului cu toată demnitatea.

În ultima ediție a Molitfelnicului românesc, la slujba Botezului, binecuvântarea lumânării de botez și înmânarea acesteia nașului este însoțită de cuvintele scripturistice următoare: „Așa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, ca văzând ei faptele voastre cele bune să-l slăvească pe Tatăl vostru Cel din ceruri.” (Mt. 5, 16). Prin urmare, este necesar ca nașii să nu trăiască orbecăind prin întuneric, ci să fie ca o lumină călăuzitoare pentru finii lor.

Note:


1. „Obişnuim să-i numim pe unii ca aceştia (pe nași) părinţi duhovniceşti, ca ei să afle din însăşi realitatea faptelor de câtă dragoste [părintească] trebuie să dea dovadă în învăţătura duhovnicească ce o dau [fiilor duhovniceşti]. Căci dacă este bine să-i îndrumăm spre râvnirea virtuţii pe cei care nu ne-au fost încredinţaţi, cu atât mai mult datori suntem să ne împlinim sarcina faţă de cel pe care l-am primit ca fiu duhovnicesc. Învăţaţi şi voi, naşilor, că dacă veţi fi delăsători nu mică va fi primejdia!” (Catehezele baptismale, Sfântul Ioan Gură de Aur, trad. de pr. Marcel Hancheș, Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2003, ediția electronică, p. 17).
2Despre Ierarhia bisericească, cap. II, 2, trad. și note de pr. Dumitru Stăniloae, Editura Paidea, București, 1996, p. 74.
3. Ideal ar fi ca naș de botez pentru un băiat să fie un bărbat, iar pentru fată o femeie, așa cum a fost practica Bisericii până în secolul al V-lea.
4. În Regulamentul autorităților canonice disciplinare și al instanțelor de judecată ale B.O.R, EIMBOR, București, 2015, ART. 29, alineatul 4, se specifică faptul că preotul trebuie să cerceteze situația celor ce vor să fie nași, solicitându-le certificatul de botez și certificatul de cununie (în cazul în care vrea să boteze o familie), în caz contrar având de suportat diferite pedepse canonice: „Nașii de botez trebuie să fie credincioși căsătoriți (bărbat și femeie); clericul care nu solicită certificatele de botez și cununie ale nașilor se sancționează cu dojană arhierească, oprirea de la săvârșirea celor sfinte timp de 30 de zile sau cu mutarea disciplinară; în caz de neîndreptare, cu destituirea din slujirea clericală.” (a se vedea și Canonul 45 de la Cartagina). Această prevedere ar trebui să fie observată cu mai mare atenție de preoții care slujesc în diaspora, deoarece aici creștinii ortodocși întâlnesc creștini de toate confesiunile, de pe tot mapamondul, ba chiar persoane de altă religie, cu care intră în relație de rudenie și care necesită o atenție deosebită și o pastorație aparte.
5. Unii liturgiști specialiști în drept canonic consideră că în situații deosebite (cum ar fi cazul familiilor mixte) o persoană de altă confesiune poate asista la botez ca naș onorific, alături de un naș ortodox, fără a spune însă lepădările și Crezul, fără a avea obligații canonice și fără a fi trecut în registru.

 

Ultimele stiri
actualizate de doua ori pe saptamana

Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale

Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale

Site-ul www.apostolia.eu este finanţat de GUVERNUL ROMÂNIEI - Departamentul pentru Românii de Pretutindeni

Conținutul acestui website nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni

Departamentul pentru rom창nii de pretutindeni