Cuvânt pastoral la Nașterea Domnului

Iar troparul înainteprăznuirii Nașterii Domnului ne îndeamnă, zicând: „Gătește‑te, Bethleeme – și întreg neam omenesc –, că s‑a deschis tuturor Edenul! Împodobește‑te, Efrata – și lumea toată –, că Pomul Vieții în peșteră a înflorit din Fecioara! Pentru că și Rai înțelegător pântecele aceleia s‑a arătat, întru care este dumnezeiescul Pom, din care mâncând vom fi vii și nu vom muri, precum Adam. Hristos Se naște ca să ridice chipul cel mai înainte căzut.”

Bucurie mare ne vestește și ne aduce Praznicul Nașterii Domnului! Prin întruparea Fiului cel Veșnic al Tatălui Ceresc, Raiul se pogoară la noi, cei căzuți din el, prin strămoșii noștri Adam și Eva, după cum ne spune și colinda: „raiul cel închis, azi iar s‑a deschis”. Dar troparul ne mai învață ceva: prin venirea în trup a lui Dumnezeu Raiul se deschide tuturor, adică la tot omul. Fericite sunt sufletele care se gătesc să‑și primească Mântuitorul! Să‑L primească nu precum odinioară Bethleemul, cu răceală, într‑o peșteră întunecoasă și rece, împreună cu dobitoacele, ci cu bucurie și mai ales cu bunăvoire, cu inimă curată, spre a‑L putea vedea pe Dumnezeu în pruncul înfășat și așezat în iesle.

Dar troparul ne mai descoperă o taină: Pomul Vieții nu mai este păzit de îngerul cu sabia cea de foc, ci înflorește din Preasfânta Fecioară, al cărui pântece se preface în Rai înțelegător, adică inteligibil sau deslușit (gr. noetos). De aceea, colindele noastre tradiționale repetă adesea refrenul Florile dalbe, ele referindu‑se la Pomul Vieții, care înflorește din nou și vestește Rodul său Cel de‑viață‑făcător, din care, dacă vom mânca, nu vom mai muri, precum Adam, ci vom fi vii! Iar Rodul Pomului Vieții, înflorind din Preasfânta Fecioară, nu este altceva decât Pâinea vieții, Sfântul Trup și Scumpul Sânge ale Mântuitorului Hristos.

Prin mâncarea din Sfântul Trup și din Scumpul Sânge ale Mântuitorului Hristos vine în noi nu numai Viața Lui; noi înşine devenim parte din El, din Trupul Lui; viem întru El și El întru noi. Prin întruparea Fiului lui Dumnezeu de la Duhul Sfânt și din Maria Fecioara, chipul lui Dumnezeu cel schimonosit prin căderea lui Adam se înnoiește în fiecare dintre noi și se împlinește până la asemănarea cu Cel care ne‑a zidit după chipul Său și după asemănare.

Zicem că vrem să ne bucurăm de înnoirea vieții dăruită nouă prin venirea în lume a noului Adam? Atunci să răspundem cu bunăvoire la Bunăvoirea Lui, să ne punem nădejdea în El și să avem încredere în cuvântul Lui, primindu‑L mereu cu inimă deschisă.

Dragi părinți, doriți să aveți copii cuminți și ascultători, care să vă cinstească și să prețuiască jertfa pe care o faceți pentru ei? Sfințiți‑vă gândurile și viața și rugați‑vă mai mult pentru copiii voștri, încredințându‑i în grija Maicii Domnului, a Sfintei sau a Sfântului al cărui nume îl poartă și a îngerului păzitor primit de ei la botez. Îngrijiți‑vă de hrana lor duhovnicească la fel de mult cât vă îngrijiți de hrana cea trupească, și nu lăsați să treacă duminica fără să‑i duceți la biserică, pentru a primi Sfânta Împărtășanie. Cât sunt mici, vorbiți‑le mai mult despre Dumnezeu, iar când cresc, vorbiți‑I mai mult lui Dumnezeu despre ei.

Mirilor, doriți să aveți nași buni? Căutați‑i nu printre cei cu dare de mână, ci între soți creștini, trăitori de viață frumoasă și curată în Hristos și iubitori de copii.

Dragi părinți, vreți să găsiți nași buni de botez pentru copiii voștri? Atunci nu le căutați „sponsori”, ci oameni vrednici să le fie „părinți sufletești”, care‑și cunosc, își trăiesc credința, și care își cresc copiii după rânduiala lui Dumnezeu.

Soților, doriți să aveți pace, bună înțelegere și iubire în familie? Hrăniți‑vă zilnic cu Cuvântul lui Dumnezeu din Sfintele Scripturi, rugați‑vă unul pentru celălalt, împăcați‑vă și iertați‑vă degrabă, dacă vă certați, faceți bine celor de lângă voi și mai ales nu lăsați să treacă mai mult de trei duminici fără să vă spovediți și să vă împărtășiți cu Sfântul Trup și Scumpul Sânge ale lui Hristos, că astfel veți fi nedespărțiți de Hristos și de Biserică, dar și unul față de altul. Astfel, iubirea voastră se va înnoi mereu și se va alimenta de la Izvorul iubirii – Dumnezeu.

Dacă noi trăim mai adevărat și mai deplin în Hristos, înaintașii noștri, trecuți în veșnicie, își află și ei pocăință, iertare, și mai ales împlinire, prin și în noi. Pentru că în fiecare dintre noi se pocăiește, primește iertare, se împlinește și se mântuiește sau se osândește – să nu fie! – neamul nostru și, în cele din urmă, întregul Om, întregul Adam.

Astfel făcând și astfel trăind, întruparea Mântuitorului își împlinește rostul în noi, și prin noi în lume. Iar la venirea Lui întru slavă avem nădejde că va mai afla credință pe pământ și va găsi suflete credincioase și iubitoare care să‑L întâmpine și să‑L slăvească.

Fie ca Harul și îndurările și iubirea de oameni ale Mântuitorului Hristos, a cărui naștere o prăznuim, să se reverse cu îmbelșugare peste voi toți și peste neam de neamul vostru, cuprinzându‑i pe toți frații noștri pribegi prin lumea aceasta, pe toți cei bolnavi și suferinzi și pe toți cei care‑i slujesc și‑i îngrijesc; pe toți cei încercați de cutremur, de potop, cu foc sau cu război; pe toți cei îndoliați, pe văduve și pe orfani; pe toți cei din închisori, pe toți cei care ne iubesc sau ne urăsc, pe cei ce ne fac bine sau ne fac rău, pe tot omul care Îl caută pe Dumnezeu și tânjește după milostivirea și iubirea Lui.

Binecuvântarea Domnului
și Mântuitorului nostru Iisus Hristos
să fie peste voi toți, cu al Său Har
și cu a Sa iubire de oameni, totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor.
Amin.

Al vostru părinte întru Hristos, pentru voi rugător și de tot binele cel spre mântuire doritor,

† Episcopul Siluan
al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei