Sfântul Goar, sfântul care a dat numele unui oraș de pe Rin
publicat in Sinaxar pe 8 Iulie 2019, 20:38
Pomenit în fiecare an pe data de 6 iulie, ziua nașterii sale în veșnicie, Sfântul Goar s‑a remarcat prin îngrijirea bolnavilor și a nevoiașilor, dar și pentru refuzul de a deveni episcop de Trier, preferând viața eremitică. Astăzi, un oraș de pe Rin îi poartă numele, iar moaștele sfântului sunt adăpostite în mai multe biserici de pe teritoriul Germaniei.
Goar s‑a născut în Aquitania (sud‑estul regatului franc), la sfârșitul secolului al V‑lea, probabil în anul 495, în sânul unei familiiînstărite. Nu știm nimic despre copilăria lui. Este cunoscut faptul că la vârsta de 24 de ani a primit Taina Preoției. După hirotonie s‑a așezat pe malul râului Rin, la nord de orașul Koblenz, cu acordul episcopului de Trier. Acest lucru se întâmpla pe vremearegelui franc Childebert (511‑538), în jurul anului 5201. În acest loc Goar și‑a ridicat o chilie, undeastăzi se află o biserică închinată lui. Aici a început să primească săracii și bolnavii, iar după unele relatări pe cei care circulau cu bărcile pe Rin. Deși a trăit în secolul al VI‑lea, viața lui a fost transmisă pe cale orală şi abia ulterior, în secolul al VIII‑lea sau al IX‑lea, a fost consemnată în scris, de cătreun călugăr de lamănăstireadinPrüm. Mănăstirea dinPrüm, ridicată de către bunica lui Carol cel Mare, Bertrada, în jurul anului 721, devenită mănăstire benedictină din anul 752, va deține acest teritoriu pe toatăperioada carolingiană.
ASCEZA ȘI SLUJIREA FRATELUI
Goar s‑a remarcat prin virtuțile sale și prin săvârşirea mai multor minuni, unele dintre ele fiind considerate astăzi legendare. În timp ce unii îl văd ca pe un mare ascet, alții opinează că a devenit cunoscut pentru dragostea sa faţă de semeni (manifestată prin ospitalitatea arătată tuturor, dar mai ales călătorilor și comercian-ților care traversau Rinul cu barca) și pentru minunile săvârșite. Întrucât iubea isihia și viața eremitică, Sfântul Goar a luptat mult împotriva diavolilor, motiv pentru care este reprezentat în icoană ca luptător cu puterile întunericului. Prin fervoarea predicilor sale, dar mai ales prin forța exemplului, a adus mulți oameni păcătoși la Hristos2. În urma săvârşirii mai multor minuni, episcopul de Trier l‑a acuzat de practica magiei; sfântul i‑a dovedit însă că le‑a făcut în numele Domnului Hristos. Unii îi atribuie lui Sfântului Goar și aducerea de mlădițe de viță de vie din zona Aquitaniei în ţinutul de pe malul Rinului.
La moartea episcopului de Trier, regele Childebert I împreună cu supușii săi au vrut să‑l numească pe Goar titular al scaunului episcopal. Goar, dorind să ducă mai departă o viață de eremit, a refuzat această demnitate. Totuși, regele l‑a rugat să se mai gândească și i‑a oferit 20 de zile de răgaz și rugăciune. Vita consemnează faptul că sfântul s‑a rugat din tot sufletul la Dumnezeu să nu plece din acel loc liniștit. Rugăciunea i‑a fost ascultată, fiindcă a fost cuprins de o boală gravă (paralizie), care timp de 7 ani l‑a țintuit la pat, nemaiputând astfel accepta demnitatea episcopală. În ziua de 6 iulie 575 Goar și‑a încredințat sufletul lui Dumnezeu și a fost înmormântat chiar pe locul în care murise și se nevoise.
SFÂNTUL DĂ NUMELE UNUI ORAȘ DE PE RIN
Mormântul său a devenit în scurt timp loc de pelerinaj. Pe locul nevoințelor sale a fost ridicată o biserică, dăruită abatelui mănăstirii benedictine din Prüm3dating sites for over 50's. Vera SCHAUBER, Heilige und Namenspatrone im Jahreslauf, Augsburg 1998, p. 337.