Cum ne apropiem de Dumnezeu
publicat in Pagina copiilor pe 13 Decembrie 2016, 18:40
Sfântul Nicolae, dimpreună cu Sfântul Cassian, se îndreaptă degrabă ÅŸi-nveÅŸmântat în straie strălucitoare spre locul unde au laolaltă întâlnire cu Dumnezeu. Pe drum căruÅ£a unui Å£ăran, adânc înÅ£epenită în glod. Sfântul Nicolae parcă ar dori să se oprească si să dea celui necăjit o mână de ajutor. Îl ceartă însă Cassian: se poate, să întârziem la întâlnire si să ne înfăÅ£iÅŸăm înaintea Domnului cu haine mânjite de noroi sau, mai ÅŸtii minune, sfâÅŸiate?
AÅŸa o fi, aÅŸa este, încuviinÅ£ează Sf. Nicolae, dar nici pe năpăstuitul ăsta nu-l putem lăsa la voia întâmplării ÅŸi trece pe lângă el ca preotul ÅŸi levitul din parabola samarineanului milostiv.
Și nici una, nici două, îÅŸi sumecă poalele hlamidei, îÅŸi suflecă mânecile stiharului ÅŸi coboară alături de Å£ăran, punând voiniceÅŸte umărul sub codârlă. Se zbate, se opinteÅŸte, asudă, se umple de mâzgă, răsuflă din greu, iar încearcă, i se fac veÅŸmintele harcea-parcea... Dar până la urmă căruÅ£a e scoasă la drum drept ÅŸi omul vesel ÅŸi bucuros, blagoslovindu-ÅŸi binefăcătorul, îÅŸi poate urma calea. Sf. Cassian, estimp, privind cele ce se întâmplă, dă nedumerit din umeri ÅŸi pleacă zorit nevoie mare.
Sosesc amândoi la întâlnire. Sf. Cassian adastă (pe jăratic) de multă vreme când, în sfârÅŸit, apare ÅŸi bietul Nicolae, gâfâind, abia trăgându-ÅŸi sufletul ÅŸi într-un hal de murdărie ÅŸi neorânduială de neînchipuit. Sfântul Cassian e uimit ÅŸi niÅ£el scandalizat. Atotputernicul, atunci, ce face? Pe Sfantul Cassian îl primeÅŸte cu glacială politeÅ£e, pe Sf. Nicolae cu mare prietenie. Si le grăieÅŸte astfel: numele tău, imaculatule ÅŸi neîntârziatule, respectuosule ÅŸi mult protocolarule, va fi purtat doar de unul din zece mii de oameni – si încă! Si vei fi prăznuit numai o dată la patru ani (n.n. 29 februarie). Iar al tău, o mult mânjitule, nepunctualule, neparolistule, dar vrednicule iubitor de aproapele tău si adevărat ucenic al mult compătimitorului Meu Fiu, va fi printre cele mai populare din lumea toată.
Tâlcul istorisirii este că Sf. Nicolae nu a întârziat. Mai mult decât atât. A sosit înainte de Cassian. Căci în clipa chiar când si-a suflecat mânecile si si-a sumes hlamida, el a stat în faÅ£a lui Dumnezeu. Asa ne apropiem de Dumnezeu, făcând binele; atunci ne acordă El audienÅ£ă (aude rugăciunile noastre). N-a fost nevoie de prezenÅ£a fizică a ierarhului pentru că, prin fapta sa, a luat-o înaintea celuilalt si a străbătut distanÅ£ele cu iuÅ£eala gândului.
Pe acest pământ, cel mai sigur mijloc de a intra în comunicare (comuniune) cu Atotputernicul, mijlocul fără gres si instantaneu este săvârÅŸirea binelui, ajutoararea aproapelui aflat în necaz.
După „Dăruind vei dobândi, Nicolae Steinhardt, Editura Mănăstirii Rohia, 2006
ȘTIAȚI CĂ...?
În colindele româneÅŸti, cântate iarna, se vorbeÅŸte despre „florile dalbe, flori de măr". Asta pentru că bătrânii cunoÅŸteau ÅŸi ei că acea joardă (nuieluÅŸă) a Sfântului Nicolae trebuie să fie una de măr, iar dacă aceasta, pusă în apă, va înflori până la NaÅŸterea Domnului, înseamnă că sfântul a mijlocit pentru iertarea celui căruia i-a dat crenguÅ£a.
În biserica Sfântul Nicolae din DensuÅŸ slujbele se Å£in neîntrerupt de ÅŸapte secole. Zidurile lăcaÅŸului de cult au fost construite din rămăÅŸiÅ£ele fostului oraÅŸ Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Este considerată cea mai veche biserică românească din piatră.
Nicolae Iorga a numit biserica „fără pereche în toată românimea".