Tit Simedrea, ultimul arhiepiscop al Cernăuţilor și mitropolit al Bucovinei din România Mare

publicat in Martiri ai neamului românesc pe 12 Decembrie 2016, 18:11

 „Am reînceput o viaţă bisericească nouă, continuăm cu mai multă râvnă, cu mai multă dragoste şi cu sentimente pline de avânt pentru slujba Domnului Hristos şi pentru înălţarea şi susţinerea neamului!"

Mitropolitul Tit Simedrea

FORMAREA INTELECTUALĂ

Teodor Simedrea, viitorul arhiereu Tit, vede lumina zilei la 4 septembrie 1886 în co­muna Naipu, din fostul judeţ Vlaşca (astăzi Giurgiu). După absolvirea claselor primare îşi face intrarea în învăţământul teologic, numărându-se printre candidaţii admişi la Seminarul „Nifon Mitropolitul”, ca mai apoi să-l aflăm absolvent al Facultăţii de Teologie din Bucureşti. În ceea ce priveşte studiul, tânărul Teodor nu se va opri numai la Facultatea de Teologie, ci va absolvi mai târziu şi Facultatea de Drept din Iaşi.

PRIMII ANI ÎN PREOŢIE, LUCRAREA ALĂTURI DE MITROPOLITUL PRIMAT MIRON CRISTEA

La 19 septembrie 1907, tânărul Teodor Simedrea a fost hirotonit preot (căsătorit fi­ind, va avea o fiică, Venera) pe seama paro­hiei Prunaru (judeţul Teleorman), fiind mu­tat apoi la parohia Blăjesti (judeţul Vlaşca) si parohia Movila-Periş (judeţul Ilfov).1

În timpul Primului Război Mondial îl vom întâlni pe preotul Teodor pe front, unde s-a înrolat ca voluntar în armata română, având misiunea de preot militar (perioada 12 octombrie 1916 - 1 octombrie 1920). După terminarea războiului, în anul 1921, preotul Teodor Simedrea este numit sluji­tor la biserica Sfântul Nicolae Tabacu din Bucureşti. Cunoscându-i vrednicia, mitro­politul primat Miron Cristea îl va trimite, în anul şcolar 1922-1923, la Facultăţile de Teologie din Montpellier şi Paris, pentru completarea studiilor.

La întoarcerea în ţară va fi numit, de că­tre acelaşi Miron Cristea, director al Cance­lariei Sfântului Sinod si slujitor la Catedra­la Mitropolitană, funcţii pe care le va împlini cu toată constiinciozitatea, în peri­oada 1923 - 1925. Datorită faptului că de mai bine de zece ani rămăsese văduv, la 24 aprilie 1924 a fost tuns în monahism la mă­năstirea Cernica cu numele Tit, această tun­dere fiind o dorinţă a sa. Între timp a fost numit în postul de redactor al publicaţiei Apostolul, curierul Arhiepiscopiei Bucurestilor, ascultare ce se va adăuga de fapt la cele ce le avea deja: preot slujitor la Catedrala Mitropolitană si director al can­celariei Sfântului Sinod.

ARHIEREU VICAR, EPISCOP ŞI MITROPOLIT

În sesiunea de toamnă a anului 1925, Sfântul Sinod al nou înfiinţatei Patriarhii îl alege pe arhimandritul Tit Simedrea, datori­tă meritelor sale, Arhiereu Vicar al Arhiepiscopiei Bucurestilor cu titlul de Târgovişteanul. A fost hirotonit arhiereu la sărbătoarea Bunei Vestiri a anului 1926, fiind primul vicar al Patriarhului Miron după ridi­carea Bisericii noastre la rang de Patriarhie.

Anul 1926 îi aduce noului arhiereu şi numirea, din partea Sfântului Sinod, în func­ţia de director al Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, răs­punzând inclusiv de avizarea cărţilor de cult şi a celor teologice ce aveau să apară, cum şi numirea ca director, dar şi profesor al Academiei de Muzică Religioasă din Bucureşti şi secretar de redacţie la Revista Biserica Ortodoxă Română. În această pe­rioadă episcopul vicar Tit Simedrea a fost ales preşedinte al mai multor asociaţii misi­onare din epocă. Fiind un bun cunoscător al mai multor limbi stăine (stăpânea greaca, latina, rusa, engleza, franceza, germana, dar şi slavona), episcopul Tit a reprezentat Biserica Ortodoxă Română la mai multe în­tâlniri panortodoxe şi ecumenice: Lausanne (1927), Constantinopol si Sofia (1928), Muntele Athos (1930), Oxford (1937).

Vrednicul de pomenire arhimandrit Benedict Ghius mărturisea că un merit deose­bit al Presfinţitului Tit Simedrea, în urma vizi­telor de la Constantinopol si Sofia, a fost soluţionarea „schismei bulgare”, schismă pro­dusă când Antim I al Vidinului a proclamat în 1872 autocefalia Bisericii Bulgare fără acordul Patriarhiei Ecumenice, care a declarat-o schis­matică. Importanţa medierii delegatului patri­arhal avea să fie menţionată si de teologul bul­gar Stefan Zankow într-o scrisoare din 7 august 1928, adresată Patriarhului Miron Cristea.2

În luna decembrie a anului 1935, Preasfinţitul Visarion Puiu a fost ales mitro­polit al Bucovinei, si astfel arhiereul Vicar Tit va fi ales ca nou conducător spiritual al Episcopiei Hotinului, cu sediul la Bălţi, unde va continua activitatea misionară, culturală si de construire a lăcaselor de cult. Încă îna­inte de alegeri, marele istoric si om politic Nicolae Iorga, recunoscându-i valoarea cul­turală si pastorală, i-a făcut o frumoasă pre­zentare. Valoarea episcopului Tit Simedrea era recunoscută în epocă de toţi marii oa­meni de cultură ai ţării. Astfel, mulţi inte­lectuali ai timpului, din toate domeniile cul­turii si stiinţei, au legat cu el o sinceră si lungă prietenie, putând fi pomeniţi aici Nae Ionescu, Nichifor Crainic, Mircea Vulcănescu, ieroschimonahul Daniil Sandu Tudor, Mircea Eliade, părintele academici­an Nicolae M. Popescu etc., pentru mulţi dintre ei fiind considerat ca un adevărat du­hovnic de taină.

Perioada 1935-1940 s-a dovedit pentru Episcopia Hotinului o perioadă înfloritoa­re, episcopul Tit continuând munca prede­cesorului său si contribuind la dezvoltarea învăţământului din eparhie prin îndemnul lansat de către preoţi de a susţine ora de re­ligie în şcolile primare. Una dintre realiză­rile episcopului Tit pe tărâm didactic a fost înfiinţarea la Bălţi a unui liceu-seminar, care avea să pregătească viitori preoţi ai eparhi­ei. Au fost, de asemenea, editate Foi dumi­nicale, Buletinul Oficialal Episcopiei Hotinului, dar si cărţi ziditoare de suflet, toate acestea adăugându-se la revista epar­hială Însemnări creştine.

În anul 1940, episcopul Tit al Hotinului va urma în scaun aceluiaşi Visarion Puiu, ca Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei, în urma retragerii acestuia din funcţie. La 13 iunie 1940 a fost convocat Colegiul Electoral Bisericesc în vederea ale­gerii unui alt arhiereu titular. 103 din 156 de membri şi-au exprimat votul pentru Episcopul Tit Simedrea al Hotinului. Sfântul Sinod convocat în aceeaşi zi a validat alege­rea şi a hotărât să fie înaintate formele lega­le în vederea confirmării şi investirii în funcţie a Preasfinţitului Tit Simedrea ca Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei.3online dating usa stateshttps://apostolia.eu/index.php/i-wanna-start-dating-again/dating a divorced man with full custodynpr dating appshining resonance refrain dating multiple. Arhim. Policarp Chiţulescu, Mitropolitul Tit Simedrea, un ierarh misionar, ziarul Lumina, 28 decembrie 2011.

2. Arhim. Benedict Ghius, În slujba ortodoxiei ecu­menice, în revista Însemnări creştine, nr. 9-10, 1939, p. 38-39.
3. Pr. conf. dr. Alexandru M. Ioniţă, Tit Simedrea Mitropolitul, repere biografice, Ex Ponto, Constanţa, 2002, p. 99-100.
4. Paul Stahl, Întâlnirea duhovnicească de la Cernăuţi, August 1943, în Centenarul naşterii 1903-2003, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003, p. 61.
5. Mitropolitul Antonie Plămădeală, Rugul Aprins, Editura Arhiepiscopiei Sibiului, Sibiu, 2002, p. 24-26.
6. Andre Scrima, Timpul Rugului Aprins. Maestrul spiritual în tradiţia răsăriteană, Humanitas, Bucureşti, 1996, p. 15.
7. Mirela Corlăţan, Un ierarh ortodox declarat erou al evreilor, în Cotidianul, 6 august 2008 şi Un evreu luptă cu Autoritatea Martirilor Holocaustului pentru memoria unui mitropolit român, în Cotidianul, 30 mai 2009.