Cine iubește pe Domnul, totdeauna își va aduce aminte de El, iar aducerea-aminte de Domnul naște rugăciunea. De nu-ți vei aduce aminte de Domnul, nici te vei ruga. Fără rugă­ciune sufletul nu petrece în dragostea lui Dumnezeu, căci prin rugăciune vine harul Sfântului Duh. Prin rugăciune se păzește omul de păcat, căci mintea rugătoare se îndeletnicește cu Dumnezeu, și întru smerenia duhului stă înaintea feței Domnului, pe Carele cunoaște sufletul celui ce se roagă.

Sfântul Siluan Athonitul

Când ne simțim ca un trup împreună cu ceilalți, ca frați iubiți și cinstiți, când nu ne bă­găm în viața altuia și nici acela într-a noastră, atunci simțim pace, siguranță, libertate. Atunci celălalt nu mai devine o piedică în viața noastră, nu ne mai temem de prezența lui, nici el de-a noastră. Avem toată tihna să ne trăim viața, suntem sinceri, muncitori, rugători.

Arhimandritul Emilianos Simonopetritul

Trebuie să fim cât se poate de simțitori față de nevoile celorlalți. Atunci vom deveni unul, și binecuvântarea lui Dumnezeu va fi întot­deauna cu noi. Din belșug.

Arhimandritul Sofronie, Din viață și din duh

Un bătrân înțelept și-a întrebat ucenicii:

• Cum știți că s-a terminat noaptea și în­cepe ziua? a zis avva.
• Când de la distanță poți deosebi câine­le de oaie, a răspuns un ucenic.
• Nu! a grăit bătrânul.
• Când văzând de departe un arbore, poți spune dacă este piersic ori smochin, a răspuns altul.
• Nici acesta nu este răspunsul, a mărtu­risit înțeleptul.
• Atunci cum putem cunoaște? au strigat ucenicii.
• Când privind în față un om, vom vedea în el un frate! Altfel orice oră a zilei ar fi, tot noapte este.

File din Pateric

Note:

1. Ps 6, 6
2. Ps 118, 62