Despre folosul cântării duhovniceşti

publicat in Imnografie şi Filocalie pe 10 Iunie 2016, 13:36

 

În ceea ce privește folosul cântării în cadrul comunității euharistice, Sfântul Niceta de Remesiana († 420) a dat la vremea sa o replică serioasă creștinilor care considerau de prisos sau chiar nepotrivită sfintei credințe cântarea psalmilor și a imnelor, zicând că ar fi suficientă rugăciunea cu inima. Cuvântarea sa nu doar că pune la bază o serie de argumente scripturistice, ci dă și anumite sfaturi practice despre cum trebuie să se desfășoare cântarea în locașul de cult, pentru a fi în conformitate firescului credinței creștine1. La el găsim și mărturii importante  despre apariția imnelor care preaslăveau Nașterea, Răstignirea, Învierea și Înălțarea Domului, și de la el însuși ne-a rămas până astăzi imnul Pe Tine, Dumnezeu(le), Te lăudăm.

 

Sfântul Niceta amintește de Moise, care a mulțumit lui Dumnezeu prin cântare atunci când poporul a fost izbăvit din robia egipteană („Să cântăm Domnului, căci cu slavă S-a preaslăvit!, Ieș. 15, 19) și de cântarea pe care a lăsat-o ca testament evreilor pe patul morții (Deut. XXXII, 1-34); care „a rânduit coruri și le-a învățat să cânte Domnului cântare de izbândă, chiar el și sora sa aflându-se în fruntea grupelor osebite pe cele două sexe”;ca și despre Debora, care a ocupat o funcție similară (Jud. 5, 1-31). 

Sunt amintite multe alte persoane cu viață sfântă din Vechiul Testament care au închinat Domnului cântări [Cântarea de laudă a Anei, mama lui Samuil (I Regi II, 1-10); Cântarea prorocului Avacum (Avac. III, 1-13); Cântarea lui Isaia (XXVI, 9-17); Cântarea lui Iona (Iona II, 3-10); Cântarea celor trei tineri din cuptorul cu foc (Daniel II, 34-90)]2, dar atenția Sfântului Niceta se opreşte în mod deosebit asupra Psalmilor lui David, care reprezintă cea mai bogată creație vechi-testamentară ce se cânta (și încă se cântă).Prin aceștia„se arată Dumnezeu, se iau în râs închipuirile, se impune credința, se alungă necredința, se aduce dreptatea, se stăvilește nedreptatea, se laudă milostenia, cruzimea dă înapoi, se caută adevărul, se osândește minciuna, se condamnă înșelăciunea, se laudă curăția, trufia e înlăturată, smerenia e înălțată, se predică pocăința, se vădește pacea de urmat, se cere apărare împotriva dușmanilor, se făgăduiește răzbunare, se hrănește nădejdea sigură. Și ce este mai presus decât toate acestea, Psalmii sunt cântați ca taine ale lui Hristos”(în sensul că mulți dintre psalmi cuprind profeții despre lucrarea de mântuire întreprinsă de Domnul Hristos)3https://apostolia.eu/index.php/speed-dating-for-students/https://apostolia.eu/index.php/dating-a-guy-who-rejected-you/why are igneous rocks best for radiometric dating dating valencia spain.

Note:

1. Sfântul Niceta de Remesiana, Despre folosul cântării, în vol. Opere, trad. lect. dr. Ovidiu Pop, Editura Sofia, București, 2009, pp. 133-157.
2. Acestea erau utilizate frecvent în cultul mozaic, fapt pentru care au și fost preluate ca modele în imnografia creștină. Spre exemplu, cântările amintite au fost luate ca modele (irmoase) pentru Canoanele imnografice (cântările de la a III-a la a VII-a).
3. Sfântul Niceta de Remesiana, op. cit., p. 143.
4. Ibidem, p. 143.
5. Ibidem, p. 149.
6. Liturghier, E.I.M.B.O.R,  București, 2012.
7. Dedic această serie de articole tinerilor din parohia ortodoxă română „Sfânta Lucia” din Veneţia, care au îndrăgit muzica bisericească și alături de care am petrecut o perioadă din viața mea.