Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale si Meridionale
Revista de spiritualitate ortodoxa si informare - www.apostolia.eu
A posti mai înseamnă a te simţi sărac cu Hristos – Cel Sărac, Care a sărăcit pentru noi –, chiar dacă ni se pare că posedăm ceva, dar ceva ce nu ne aparţine, ci ne-a fost dat, dăruit odată cu viaţa, iar mai apoi împreună lucrat cu harul dumnezeiesc care înmulţeşte tot darul pe care Dumnezeu l-a pus în noi. Însă harul dumnezeiesc are nevoie de om, de conlucrarea cu el. Aceste 40 de zile de pregătire ne deschid de fiecare dată spre o altă lumină a înţelegerii Naşterii sau a înomenirii lui Hristos, Fiul lui Dumnezeu, devenit şi Fiul Omului. Să ne gândim puţin la lumina şi adevărul care vin – pentru noi, oamenii – din minunea Naşterii sau a Întrupării din Fecioara Maria a Celui ce a făcut Cerurile şi Pământul, a Celui neajuns şi neînţeles, a Celui mai presus de toate, Care devine ceea ce suntem noi, cei săraci.
Fiul lui Dumnezeu sărăceşte înomenindu-Se, ca pe cel sărac să-l îmbogăţească, îndumnezeindu-l. Sărăcia noastră o cunoaştem: căutăm să avem pământul şi sărăcim în cele ale Cerului; căutăm să iubim şi adesea dragostea noastră se transformă în ură; căutăm să trăim cu orice preţ viaţa de pe pământ şi de fapt murim Cerului, dar în acelaşi timp şi pământului; căutăm să ne îmbogăţim în aurul pământesc şi îl pierdem pe cel ceresc; căutăm să ne hrănim cu pâinea pământească şi o ignorăm pe cea cerească; căutam să ne îmbogăţim în ştiinţa lumii acesteia şi sărăcim necăutând ştiinţa cea veşnică; căutăm să ne îmbogăţim în plăcerea simţurilor şi sărăcim în simţirea omului luminat lăuntric de harul dumnezeiesc; căutăm să ne îmbogăţim în mândrie şi pierdem smerenia plină de slava cerească a lui Hristos; căutăm să ne îmbogăţim pe toate căile în raiul cel pământesc şi pierdem pe cel ceresc; căutăm să ne ferim de iadul pământesc şi îl câştigăm pe cel veşnic; căutăm să ne îmbogăţim în orice bogăţie trecătoare şi pierdem sărăcia cea mântuitoare a lui Hristos, Pruncul Cel sărac din peştera Betleemului! El, născându-Se din Fecioara, găseşte singurătatea şi răceala grajdului deschis de răceala omului şi aduce în el Căldura Cerului; găseşte indiferenţa şi repulsia lumii şi aduce în schimb grija Cerului pentru cei uitaţi de toţi; găseşte sărăcie materială şi aduce bogăţia cea nefăcută de mâna omului; găseşte întunericul nopţii şi aduce lumina cea nepieritoare; găseşte pe cei nebăgaţi în seamă de nimeni şi îi face apostoli ai Cerului pe pământ; găseşte pe cei ce-L caută peste întinderea pământului şi face înţelepciunea lor văzătoare de Dumnezeu întrupat, Împăratul lumii; găseşte ura lumii şi o transformă în iubire cerească; găseşte suferinţă şi păcat şi le primeşte şi le poartă, făcându-le Cruce; găseşte iadul păcatului şi, prin iertare, îl schimbă în raiul desfătărilor cereşti.
Hristos Domnul născut în ieslea celor necuvântătoare caută inima omului să o facă să vadă Cerul şi să devină Sălaş Părintelui Ceresc; caută omul păcătos să îl ierte şi să îl vindece; caută omul suferind să îl odihnească în sânul lui Avraam; caută să facă inimile curate şi smerite să se înalţe tainic în cele nevăzute şi neauzite de ochiul şi urechea trecătoare; caută pe cei osteniţi şi împovăraţi pentru a le odihni sufletele; caută sărăcia cea simţitoare şi căutătoare de adevăr, pentru a-i dărui bogăţia nesecată a Cerului.
Câte daruri nu ne-a adus Pruncul din Betleemul Iudeii şi câte daruri nu ne aduce de fiecare dată când Îl primim cu inima larg deschisă, care îşi recunoaşte sărăcia şi suferinţele? Nimeni nu este mai sărac în lumea aceasta decât omul cu inima fără Dumnezeu.
Omul cu adevărat sărac în viaţa aceasta este cel fără credinţă. Dar Hristos şi pe acela îl cheamă să îl odihnească şi să îl scoată din sărăcia neiubirii de Dumnezeu, însă are nevoie şi de cei care au cunoscut dragostea lui Dumnezeu prin cuvânt şi prin faptă să fie martori ai Iubirii întrupate, ai Iubirii dumnezeieşti coborâte pe pământ prin tainica peşteră a celor necuvântătoare, în deplină sărăcie şi singurătate, ca tocmai sărăcia şi singurătatea noastră să le preschimbe cu prezenţa Sa iubitoare.
Hristos a venit să ne înveţe si să ne ajute să răspundem iubirii lui Dumnezeu. De acest răspuns al nostru are nevoie lumea plină de suferinţe şi săracă în credinţă. Putem oare să ne lăsăm învăţaţi de Hristos, Care ne cheamă să-i vedem şi să ne apropiem din inimă de cei săraci material, dar şi în credinţă, de cei singuri, de cei neluaţi în seamă, să îi iubim şi să îi căutăm cu iubirea pe care El ne-o dăruieşte şi cu care El ne caută şi ne iubeşte din grajdul Betleemului şi până la sfârşitul veacurilor.
Tuturor vă doresc Sărbătoarea Naşterii Domnului cu bucurie şi împliniri duhovniceşti, iar anul care vine să vă fie binecuvântat!
† Mitropolitul IOSIF
Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale
Site-ul www.apostolia.eu este finanţat de GUVERNUL ROMÂNIEI - Departamentul pentru Românii de Pretutindeni
Conținutul acestui website nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni
Copyright @ 2008 - 2023 Apostolia. Toate drepturule rezervate
Publicatie implementata de GWP Team