Maica Siluana ne răspunde
publicat in Ati întrebat pe 3 Iunie 2015, 07:29
Doamne ajută, Măicuţă, free hookup in mumbai | https://apostolia.eu/index.php/dating-latina-quotes/ | speed dating syracuse | dating site without registration in india
Am şi eu o întrebare. Cum aţi găsit curajul să vă abandonaţi în mâinile lui Dumnezeu? Mi-am dat seama că până acum L-am folosit pe Dumnezeu ca medicament, însă niciodată ca vindecător. Îi cer să mă mângâie şi să-mi aline suferinţele şi totuşi mi-e groază să-L apuc.
Îmi aduc aminte cât de greu m-am lăsat în genunchi la rugăciune anul trecut, cu toate că aveam un bolovan de durere în mine. Azi am realizat că trăim într-o lume aşa de nebună că efectiv nu mai ai încotro, nu mai poţi să nu crezi, nu mai poţi să nu ai nevoie de El. E atât de evidentă moartea, la fiecare pas, şi totuşi încă mai îndrăznesc să fug de El.
R.
Copila mea,
Nu ştiu să-ţi spun cum am făcut asta, pentru că s-a făcut „de la sine” în clipa în care am crezut că mâinile Lui sunt braţe deschise pentru a mă îmbrăţişa. A fost o credinţă fără nicio dovadă! A fost ca o aruncare în gol! Dacă nici El nu era adevărat, oricum nu mă mai interesa nimic! Și El este adevărat şi Adevărul! În braţele Lui durerea şi suferinţa n-au dispărut, ba, de multe ori, au fost şi mai acute, dar au şi fost pline de prezenţa Lui iubitoare, de bucuria plină de sens de „a fi” şi de o nouă credinţă. Credinţa ca dar! Această credinţă mi-a mutat privirile de la ce simt sau trăiesc la sensul lor de dincolo de ce este acum şi aici.
Cere şi tu, Copil drag, această credinţă şi ea te va învăţa toate. Calea este rugăciunea vorbire cu Domnul în toată clipa! Citeşte Evangheliile, mergi la Liturghie, spovedeşte-te şi împărtăşeşte-te şi El va lucra dărâmând meterezele fricii din inima ta.
Cu dragoste şi încredere,
Maica Siluana