Din cuvintele părinților
publicat in Cuvânt filocalic pe 5 Ianuarie 2015, 04:39
DIN CUVINTELE AVVEI ANTONIE
Cuvântul 21:
„– Ca să ne mântuim, ce să facem, părinte?
– Păi... cum citiÅ£i în cărÅ£ile sfinte:
de te va lovi cineva peste faÅ£a cea dreaptă,
întoarce-i-o tăcut ÅŸi pe cealaltă.
– Bine, părinte, dar asta-i năpasta:
noi nu putem să suferim una ca asta.
– Dacă n-o puteÅ£i întoarce pe cealaltă,
răbdaÅ£i-o tăcând pe cea dreaptă.
– Părinte... noi vrem,
dar numai Dumnezeu ÅŸtie de ce nu putem.
– Nu-i nimic. Dar nu întoarceÅ£i ce aÅ£i luat.
– Părinte... dacă nu putem, e păcat?
– Păi... pentru aÅŸa amar de neputinÅ£ă
Nu-i de-ajuns numai biata credinÅ£ă.
De rugăciuni... de rugăciuni e trebuinÅ£ă.”
DIN CUVINTELE AVVEI EPIFANIE
Cuvântul 16:
„E lesne preÅ£ul cerut
pentru a fi avut
în viaÅ£a nesfârÅŸită de mâine:
o bucăÅ£ică de pâine,
o haină veche ÅŸi peticită,
o cană de apă, o vorbă tihnită,
un băniÅŸor,
o lacrimă ÅŸi... un dor.”
DIN CUVINTELE AVVEI IOSIF TEBEUL
Cuvântul 1:
„Trei cete
sunt plăcute
lui Dumnezeu:
bolnavii care greu
pătimesc
şi pentru neputinţe mulţumesc;
cei care nu au nimic omenesc
ÅŸi sunt curaÅ£i în faÅ£a Lui,
ÅŸi cei supuÅŸi părintelui
duhovnicesc: tăietorii de voi.
Eu am ales a boli în nevoi.”
DIN CUVINTELE AVVEI CASIAN
Cuvântul 4:
Spunea Casian
despre avva Ioan
că s-a dus la Paisie, adânc în pustiu
ÅŸi i-a zis acestuia: „Vreau, te rog, să ÅŸtiu
cum trăieÅŸti aicea pentru a fi viu
şi-n viaţa de apoi.
– În nevoi
ÅŸi în foame.
Nu a văzut poame
sau altă mâncare
în mână-mi dreptul soare.
– Aceasta este deci viaÅ£a vie?
Căci nici pe mine nu m-a văzut în mânie.”
– –