Odată, patru ucenici au vrut să se întreacă. Zis si făcut. S-au aşezat toţi într-o încăpere si au decis ca, timp de trei zile, nici unul să nu spună o vorbă, ca astfel să-şi încerce răbdarea şi puterea de concentrare. Dar, spre seară, când a început să se întunece, unul nu s-a mai putut abţine şi a zis:

Fiecare ucenic a căzut pradă câte unei ispite: graba, neîncrederea, mânia şi mândria – cele patru ispite care încearcă pe oameni în tot ceasul. De aceea, răbdarea este cel mai bun tovarăş de drum în viată, fie că munceşti, că înveţi sau că te rogi.

NU UITAȚI: „Unde nu este răbdare, nu este nici iubire."

(sursa: www.crestinortodox.ro)

MAMA
(de Leon Magdan)

Erau trei sărmani:
doi copii şi-o mamă.

Nu aveau, săracii, bani,
doar o pâine-ntr-o maramă.

Mama lor o frânse-n două
şi le dete pe rând lor
fiecare jumătate.
– Mamă, ziseră copiii-n cor,
ţie ce-ţi va rămânea?
– Voi, răspunse zâmbind ea!

Lucrul cel mai sfânt din toate
Este-o inimă de mamă!
Doar pentru copii ea bate
Şi veghează zi şi noapte.

COPIEREA DESENULUI

E nevoie de un număr par de jucători, mi­nimum patru, aşezaţi la o masă de scris, şi ace­laşi număr de foi de hârtie şi creioane; şi un ar­bitru.

Fiecare copil va avea o foaie şi un creion. Primul copil va desena pe foaia lui un lucru/ obiect, încercând să nu fie văzut de ceilalţi. Apoi dă foaia celui de-al doilea copil. Acesta obser­vă desenul şi, pe foaia lui, scrie o caracterizare/ descriere a ceea ce a văzut. Când a terminat, desenul e luat de arbitru, iar descrierea va mer­ge la al treilea coleg. Acesta, ţinând cont de de­scriere, va încerca să facă desenul cerut, fără a fi văzut de ceilalţi, după care îl dă următorului coleg. Şi tot aşa până când şi ultimul copil face desenul după descrierea primită.

La final, arbitrul va arăta tuturor şirul dese­nelor care au fost făcute, ele fiind, de fapt, co­pii ale desenului iniţial. Sigur totul va stârni o mare de râs!