Odată, patru ucenici au vrut să se întreacă. Zis si făcut. S-au așezat toți într-o încăpere si au decis ca, timp de trei zile, nici unul să nu spună o vorbă, ca astfel să-și încerce răbdarea și puterea de concentrare. Dar, spre seară, când a început să se întunece, unul nu s-a mai putut abține și a zis:

Fiecare ucenic a căzut pradă câte unei ispite: graba, neîncrederea, mânia și mândria – cele patru ispite care încearcă pe oameni în tot ceasul. De aceea, răbdarea este cel mai bun tovarăș de drum în viată, fie că muncești, că înveți sau că te rogi.

NU UITAÈšI: „Unde nu este răbdare, nu este nici iubire."

(sursa: www.crestinortodox.ro)

MAMA
(de Leon Magdan)

Erau trei sărmani:
doi copii și-o mamă.

Nu aveau, săracii, bani,
doar o pâine-ntr-o maramă.

Mama lor o frânse-n două
și le dete pe rând lor
fiecare jumătate.
– Mamă, ziseră copiii-n cor,
ție ce-ți va rămânea?
– Voi, răspunse zâmbind ea!

Lucrul cel mai sfânt din toate
Este-o inimă de mamă!
Doar pentru copii ea bate
Åži veghează zi și noapte.

COPIEREA DESENULUI

E nevoie de un număr par de jucători, mi­nimum patru, așezați la o masă de scris, și ace­lași număr de foi de hârtie și creioane; și un ar­bitru.

Fiecare copil va avea o foaie și un creion. Primul copil va desena pe foaia lui un lucru/ obiect, încercând să nu fie văzut de ceilalți. Apoi dă foaia celui de-al doilea copil. Acesta obser­vă desenul și, pe foaia lui, scrie o caracterizare/ descriere a ceea ce a văzut. Când a terminat, desenul e luat de arbitru, iar descrierea va mer­ge la al treilea coleg. Acesta, ținând cont de de­scriere, va încerca să facă desenul cerut, fără a fi văzut de ceilalți, după care îl dă următorului coleg. Åži tot așa până când și ultimul copil face desenul după descrierea primită.

La final, arbitrul va arăta tuturor șirul dese­nelor care au fost făcute, ele fiind, de fapt, co­pii ale desenului inițial. Sigur totul va stârni o mare de râs!