Ghidaţi pe tot parcursul pelerinajului de Dragoş Coman, în prima ziam fost binecuvântaţi să-l vizi­tăm pe Sfântul Nectarie, chiar în ziua prăznuirii sale, când o mulţime de oameni au venit să ceară ajuto­rul sfântului şi mijlocirea lui înaintea lui Dumnezeu, la Mănăstirea „Sfânta Treime” (Aghia Triada) din Insula Eghina. Primul loc pe care l-am vizitat a fost chilia unde Sfântul şi-a petrecut ultimii ani din via­ţă şi biroul lui, un loc cu o încărcătură emoţională puternică. Ne-am închinat moaştelor Sfântului, am sărutat mormântul lui, mulţi dintre pelerini punând urechea pe mormânt, ca să audă bătăile inimii

Sfântului Nectarie. Ne-am bucurat foarte mult când am auzit că cei mai mulţi pelerini care vin să se roage sfântului sunt români.

În aceaşi zi, spre seară, am vi­zitat Acropole (care în lb. greacă înseamnă „orşul de sus") şi Areo­pagul, locul unde Sfântul Apostol Pavel le-a vorbit atenienilor şi l-a convertit la credinţa creştină pe Dionisie Areopagitul, care fusese şeful sinagogii evreieşti din Ate­na.

A doua zide dimineaţă am plecat spre Insula Evvia, unde se află moaştele Sf. Ioan Rusul. Pentru unii dintre noi, emoţiile şi trăirile sufleteşti au fost foarte puternice, deoarece Sf. Ioan a fost şi este grabnic ajutător în multele încercări ale vieţii noas­tre. Era duminică şi se săvârşea Sf. Litughie, mulţi­mea de credincioşi fiind adunată în grup, aşteptând să se închine moaştelor Sfântului Ioan. Mai erau pelerini din ţara noastră, împreună cu preoţii du­hovnici. Am trăit cu toţii un sentiment de mare bu­curie atunci când s-a rostit Crezulşi Tatăl nostruîn limba română.

Următoarea vizită a fost la mănăstirea Cuviosului David, o mănăstire micuţă pierdută în munţi, aproape neîncăpătoare pentru mulţimile de credincioşi care veniseră să se închine moaştelor celui numit „Copilul Înaintemergătorului"

Am continuat călătoria noastră spirituală la Mănăstirea Kato-Xenia („Străina de jos"), un aşezământ de maici, în care se află o parte din Brâul Maicii Domnului. Aici ne-am închinat la icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, denumită „străina" deoarece a ajuns în mănăs­tire în chip miraculos, neştiindu-se de unde pro­venea.

În mănăstire se mai află şi icoana făcătoare de minuni a Sf. Arhanghel Mihail, făcută din pămân­tul amestecat cu sângele călugărilor ucişi de turci; papucii Sf. Spiridon, o părticică din moaştele Sf. Ioan Gură de Aur, Sf. Zenovie, Sfânta Zenovia, Sf. Haralambie, Sfinţii Pantelimon, Eustachie şi Trifon.

După lăsarea serii am reuşit să ajungem şi la bisericuţa Sfintei Paraschevi din Valea Tembi, unde se află o părticică din moaştele sfintei şi un izvor cu apă tămăduitoare, mai ales pentru bolile de ochi.

Ziua a treiaam început-o cu vizita la mănăsti­rea Sfântului Dionisie, unde am vizitat muzeul unde sunt adăpostite peste 400 de sfinte moaşte şi alte odoare şi obiecte de cult ortodoxe. Am ajuns apoi în oraşul Salonic, primul popas fiind bineînţeles Biserica Sfântului Dimitrie ,,Izvorâtorul de mir". Am vizitat apoi biserica Sf. Sofia, unde se află moaş­tele Sf. Vasile cel Nou, arhiepiscop al Tesalonicului, Biserica Mitropoliei, cu moaştele Sf. Grigorie Palama, centrul istoric al oraşului şi Turnul Alb.

În ziua a patraam vizitat complexul monastic Meteora, în Kalambaka, al doilea centru monastic ca importanţă din Grecia, după Sfântul Munte Athos. Am vizitat mai întâi un atelier de icoane aflat la poalele muntelui, unde modalităţile de lucru al icoane­lor şi semnificaţiile lor ne-au fost prezentate în lim­ba română. În acest atelier se află singura icoană pictată în chip minunat, în care este reprezentată Maica Domnului cu pruncul Iisus in picioare.

Am admirat Mănăstirile Sfântului Ştefan, Sf. Varlaam, apoi Rousanou, unde se află moaştele Sfintei Varvara.

De la Kalambaka am pornit spre Igoumenitsa, de unde am luat vaporul spre Corfu. Aici, primul obiectiv a fost Catedrala Mitropolitană, unde ne-am închinat la moaştele Sfintei Teodora. Am mers apoi la Biserica Sf. Spiridon, unde ne-am închinat moaştelor acestui sfânt. Am traversat din nou cu feribotul la Igoumenitsa şi ne-am îndreptat spre Patras, apropiindu-ne încet, încet, de sfârşitul pe­lerinajului.

Ultima ziam început-o cu vizitarea Catedralei Sf. Ap. Andrei, unde se află cinstitul cap al celui dintâi chemat dintre apostoli şi crucea în formă de X, pe care acesta a fost răstignit. Am participat la Sfânta Liturghie. În drum spre Atena am făcut un popas în orăşelul Loutraki, unde am vizitat mănăs­tirea şi peştera unde se află moaştele întregi ale Sfântului Patapie.

Ultimul popas duhovnicesc a fost la Mănăstirea Buna Vestire din Nea Makri, unde se găsesc moaş­tele întregi ale Sfântului Mucenic Efrem cel Nou. În curtea mănăstirii se află copacul de care, în urmă cu mai bine de 500 de ani, Sfântul Efrem a fost spânzurat cu capul în jos şi chinuit de turci.

Luând binecuvântarea Sf. Efrem, am încheiat acest pelerinaj cu speranţa că ne întoarcem acasă mai bogaţi duhovniceşte şi vom împărtăşi cu cei dragi darurile primite de la sfinţi – uleiul sfinţit, agheasma, icoanele sfinţite – dar mai ales pacea, bucuria, lumina şi sfinţenia adunate în inimile noastre, fiind astfel purtători ai Duhului lui Hristos în lume.