Ziua naţională a României în insula de smarald - Irlanda, Dublin

1 Decembrie este o zi însemnată şi frumoasă în istoria ţării noastre, zi în care visul de veacuri al tuturor românilor - Marea Unire - a prins viaţă. Biserica Ortodoxă Română s-a aflat în fruntea aces­tui eveniment unic şi crucial, care continuă şi as­tăzi să menţină viu sentimentul patriotic. Rolul religios-moral al Bisericii este completat de rolul cultural, în cadrul căruia păstrarea tradiţiei şi a por­tului popular sunt un obiectiv important.

Ţinând cont de toate aceste elemente, şcoala parohială din cadrul parohiei „Înălţarea Sfintei Cruci” din Dublin a organizat, în ziua de 1 decem­brie 2013, după Sfânta Liturghie şi slujba de Te Deum,un spectacol artistic închinat Zilei Naţionale.

Cântecele şi poeziile patriotice, în care credin­ţa în Dumnezeu, cinstirea eroilor, frumuseţea ţării noastre, sentimentul de mândrie că suntem români au fost foarte bine îmbinate şi subliniate, au mişcat inimile credincioşilor prezenţi în număr mare la biserică. Frumuseţea acestor momen­te a fost întregită de costumele popu­lare din toate zonele ţării pe care co­pilaşii şcolii parohiale le-au purtat cu mândrie, iar puritatea lor sufletească le-au dat o strălucire aparte.

Trebuie să menţionăm, în egală măsură, prezenţa doamnei ambasador al României în Irlanda, Excelenţa Sa Manuela Breazu, care la sfârşit a mul­ţumit pentru adevărata cinstire adusă

Zilei Naţionale şi pentru faptul că a fost pentru pri­ma dată, în cadrul activităţii sale diplomatice, când a găsit o comunitate foarte bine organizată în jurul Bisericii lui Hristos, exprimându-şi convingerea că autorităţile statului şi Biserica Ortodoxă Română vor fi un model de colaborare în viitor.

Succesul acestei sărbători româneşti s-a dato­rat părintelui protopop Călin Florea, copilaşilor din cadrul şcolii parohiale, precum şi profesorilor care se ocupă de educaţia viitorului românesc în cuprinsul Insulei de Smarald.

Încheiem aceste rânduri cu gândurile de rugă către Dumnezeu pentru neamul nostru: „Rugăciunea mea întreagă, tămâiere-n ceas de seară,/ Si jertfirea bucuriei şi-a durerilor mereu/ Să se-nalţe către Tine, ca un fum de smirnă rară/ Pentru neamul meu, Stăpână, numai pentru neamul meu.”

Diacon Iulius Mureşan, Dublin, Irlanda