publicat in Eveniment pe 9 Noiembrie 2013, 03:51
București, 2-5 octombrie 2013
Cu prilejul aniversării a 110 de ani de la nașterea sa și a comemorării a 20 de ani de la adormirea sa întru Domnul, Părintele Dumitru Stăniloae de fericită amintire a fost cinstit prin lucrările Congresului Teologic Internațional organizat la București de către Patriarhia Română, cu binecuvântarea Preafericitului Patriarh Daniel. Între 2 și 5 octombrie 2013 a avut loc un lanț de momente festive, mai întâi la Palatul Patriarhiei, apoi la cimitirul mănăstirii Cernica.
Participanții, veniți din mai multe țări – Franța (doi invitați de la Centrul Ortodox de Studii și Cercetări „Dumitru Stăniloae" de la Paris, printre care și decanul acestuia, părintele Jean Boboc), Belgia, Elveția, Grecia, Rusia, Germania și Statele Unite (reprezentate mai cu seamă de către episcopul sârb Mitrofan) –, s-au bucurat de o primire călduroasă la Centrul Social și Cultural „Sfântul Apostol Andrei". Au fost reprezentate, adesea prin decanii lor, diverse facultăți de Teologie din România („Patriarhul Iustinian" de la București; „Dumitru Stăniloae" din Iași; „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca; „Andrei Åžaguna" din Sibiu; „Valahia" din Târgoviște; „Ilarion V. Felea" din Arad; „Ovidius" din Constanța), ca și Institutul de Teologie Protestantă de la Universitatea „Lucian Blaga" din Sibiu. Alături de română, s-au făcut auzite mai multe limbi: franceza, greaca, rusa, engleza și germana, mai ales. Schimburi deosebit de fructuoase au avut loc și în momentul pauzelor și al meselor, momente dedicate prin excelență dialogului liber. Doamna Lidia Stăniloae-Ionescu, fiica Părintelui Profesor Dumitru Stăniloae, a îmbogățit mult Congresul cu mărturiile și amintirile personale pe care le-a adus atât în expunerea sa, cât și în diferitele sale intervenții.
Tema generală reținută de Patriarhie a fost „Receptarea operei Părintelui Dumitru Stăniloae în zilele noastre" Este vorba despre o operă imensă – traducerea Filocaliei îmbogățită cu texte românești, nenumărate articole în Telegraful român,studii teologice și antropologice, mai ales în Theologia Dogmatică Ortodoxăși în Chipul nemuritor al lui Dumnezeu.Termenul „receptare" avea ca vocație să călăuzească reflecția asupra impactului intelectual, cultural și social al acestor mari texte ale gândirii universale contemporane. S-a observat că această influență este foarte inegală în funcție de regiunile de pe glob; chiar si în România, eforturile pentru o mai bună cunoaștere si asimilare a mărturiei acestei mari personalități duhovnicești române continuă până astăzi. Patriarhul Daniel, fiind personal un ucenic eminent al marelui teolog mistic, lucrează intens în acest sens. Într-adevăr, este vorba de o gândire religioasă care reformulea- ză practic toate marile teme ale viziunii creștine despre Dumnezeu, despre ființa umană și despre lume. O asemenea reevaluare a tradiției Părinților și transmiterea textelor patristice fundamentale prin monumentala traducere românească este o slujire neprețuită adusă vremurilor noastre de către fericitul Părinte Dumitru. Acesta și-a dăruit cu bucurie întreaga existență pentru această mărturie, care constituie una dintre principalele unelte de reflecție spirituală creștină a timpului nostru. Părintele Dumitru, descoperind cu înflăcărare pentru sine învățătura Sfinților Părinți, mai ales a Sfântului Maxim Mărturisitorul și a Sfântului Grigorie Palama, a vrut ca toți oamenii să se împărtășească de bucuria sa: cei credincioși, pentru a-și adânci credința; cei care nu cred încă, pentru a descoperi aceste culmi ale gândirii omenești care se află nu în știință, ci în viziunea teologică asupra lumii. Iar această gândire este de natură harismati- că, pentru că se adapă încontinuu din experiența isihastă a rugăciunii. Însă este nevoie și ca această mărturie admirabilă să fie la îndemâna tuturor, să fie primită, adică asimilată, restituită sau chiar reformulată la rândul ei în prelungirile sale cele mai creatoare. Vastul șantier de traducere franceză deschis la editura Cerf cu Teologia Dogmatică Ortodoxăcontribuie la aceasta; Teologia ascetică și mistică a Bisericii ortodoxeeste deja disponibilă din septembrie 2011.
Conferințele prezentate la acest congres (în jur de 35 la număr în numai două zile!) vor fi accesibile într-o publicație foarte completă care este deja în pregătire. Toate de înalt nivel, ele au abordat subiecte variate, de la receptarea operei Părintelui Stăniloae în cultura germană la o comparație cu Sfântul Nicolae Velimirovici și teologia muzicii liturgice, trecând prin locul operei sale în contextul ecumenic! Chiar și intervențiile ministrului și a ministrului delegat al Educației Naționale, a președintelui Academiei Române, a secretarului de stat pentru probleme religioase sunt mărturia unei civilizații în care tradiția religioasă privește toate categoriile țării, fără o separare artificială între religie și stat - se găsesc aici miniștri și universitari care se interesează de teologie și religie! În deschiderea congresului, Preafericitul Patriarh Daniel a prezentat un text - Părintele Stăniloae - creator al unei sinteze neo-patristice în teologia ortodoxă contemporană- în care definește întreaga operă a Părintelui Stăniloae ca „o sinteză neo-patris- tică creatoare". Totuși, după cum a precizat Întâistătătorul Bisericii Române, se cuvine ca timpul nostru nu numai să recunoască valoarea acestei opere, ci și să continue lucrarea începută prin ea. Din acest motiv, în cursul anului 2013 Patriarhia a organizat un concurs național cu tema „Viața și opera Părintelui Dumitru Stăniloae"; a publicat, în fiecare număr al cotidianului patriarhal Lumina de Duminică, un „cuvânt teologic al Părintelui Dumitru Stăniloae”; a produs emisiuni dedicate acestuia (Radio TRINITAS și TRINITAS TV) etc. Pilda acestui entuziasm a fost urmată de un mare număr de episcopi diocezani și de institute teologice.
Pentru a ilustra alocuțiunile, o frumoasă expoziție asupra Operei Părintelui Stăniloaea prezentat, în sala Europa Christiana a Palatului Patriarhal, edițiile mai vechi, precum și reeditările și recenta ediție monumentală a articolelor publicate în Telegraful Român. De asemenea, un film realizat de către TRINITAS TV a amintit capitolele cele mai importante ale vieții acestui mare duhovnic și teolog, cu câteva imagini impresionante din închisoarea în care a fost deținut timp de cinci ani pentru că denunțase ceea ce dăunează ființei omenești. Toate acestea arătau limpede, așa cum aminteau mai multe expuneri din cadrul congresului, că sfințenia ființei omenești se recunoaște nu numai după mărturisirea nelipsită a adevărului dumnezeiesc, ci și după exemplul de neocolit al unei vieți de curăție și pe de-a-ntregul închinate Domnului și aproapelui.
Sâmbătă, 5 octombrie, ziua trecerii la Domnul a Părintelui Dumitru, care urmează sărbătorii marilor teologi mistici, Sfântul Dionisie Areopagitul și Ierotei al Atenei, toți participanții s-au întâlnit la mănăstirea Cernica, nu departe de București. Aici s-a săvârșit o slujbă de parastas în biserica Sfântul Nicolae și o alta chiar pe mormântul în care sfântul părinte și soția sa, Maria, așteaptă învierea a tot trupul, cu încredințarea celor drepți. Ziditorul tuturor lumilor ne-a dăruit în acea zi un soare frumos și temperatura blândă a unui octombrie românesc. Numeroși studenți, credincioși din parohii, oameni de toate categoriile sociale s-au întâlnit în bucuria dată de siguranța iubirii milostive a Domnului. Un volum de omagii (Părintele Dumitru Stăniloae – mărturii și evocări), proaspăt ieșit din Tipografia Patriarhiei, a fost prezentat în acest moment al evenimentului. Agapa, prezidată de Părintele nostru în Domnul, Patriarhul Daniel, a fost un moment emoționant de comuniune frățească, slujind ca exemplu al esenței mărturiei teologice a Părintelui Stăniloae: teologia comuniunii persoanelor divine și a persoanelor create.
Această din urmă temă este cu siguranță un laitmotiv care a revenit în toate cuvântările ce s-au făcut auzite: moștenirea marelui duhovnic român, recunoscut ca unul dintre cei mai mari teologi ai secolului XX atât de Olivier Clement, cât și de Înaltpreasfințitul Kallistos Ware, se întinde „de la teologia academică la duhovnicia monastică, de la cultura română laică la contextul internațional, depășind granițele geografice și barierele lingvistice, pentru a spori comuniunea în iubirea Preasfintei Treimi și a dezvolta misiunea Bisericii lui Hristos în lume” (Patriarhul Daniel). Mulțumind mai întâi Domnului pentru darul pe care ni l-a făcut prin aceste zile binecuvântate, aducem aici un omagiu eficacității, disponibilității și generozității organizatorilor, competenței membrilor serviciului de primire și intendență; mulțumim tuturor celor care au contribuit, din dragoste pentru sfânta Românie și pentru credința ortodoxă universală, la frumusețea excepțională a acestor trei zile de festival duhovnicesc.