publicat in Din viața parohiilor pe 20 Octombrie 2013, 20:29
„Ce este bun ÅŸi ce este frumos, decât numai a locui fraÅ£ii împreună!” spune profetul David (Ps. 132, 1).
Fraternitatea ca expresie a „vieÅ£uirii împreună” caracterizează multe comunităÅ£i omeneÅŸti; în Biblie, însă, fraternitatea îÅŸi găseÅŸte sursa în credinÅ£a comună, în apartenenÅ£a la acelaÅŸi popor al lui Dumnezeu. „A vieÅ£ui împreună”, „a se ruga împreună”, „a proslăvi împreună” sunt expresii care prezintă modul de viaÅ£ă biblic ÅŸi creÅŸtin, această viaÅ£ă comunitară a celor botezaÅ£i pe care o vedem atât în familie, în parohie sau mănăstire, cât ÅŸi în tot felul de întâlniri sau întruniri ale creÅŸtinilor. De fapt, aceasta este taina Bisericii, vieÅ£uirea împreună a persoanelor umane după imaginea persoanelor trinitare. Putem avea acces la această profunzime în viaÅ£a de zi cu zi ÅŸi în mod concret, iar această experienÅ£ă am trăit-o mulÅ£i dintre noi vara aceasta. În afară de taberele pentru tineri din România, de la Tismana, BuÅŸteni ÅŸi NeamÅ£, au fost organizate o tabără pentru familii ÅŸi Universitatea de vară a mitropoliei noastre.
Tabăra pentru familii
Am putut realiza pentru prima dată un vis mai vechi: acela de a ne regăsi între părinÅ£i creÅŸtini ortodocÅŸi, împreună cu copiii noÅŸtri ÅŸi cu persoane care ne hrănesc spiritual - un fel de îmbinare armonioasă între spiritul de vacanÅ£ă ÅŸi aprofundarea credinÅ£ei prin experienÅ£a altor persoane. Domnul a făcut posibilă împlinirea acestui vis. Între 22 ÅŸi 28 august, datorită părintelui Paul, lui Mireille ÅŸi enoriaÅŸilor din parohia Saint-Eutrope et Saint-Georges, ne-am adunat mai mult de patruzeci de adulÅ£i, însoÅ£iÅ£i de vreo treizeci de copii, de la cea mai fragedă vârstă până la cea a adolescenÅ£ei, într-o superbă regiune maritimă din Charentes. Anume, în oraÅŸul Saintes, care este o veche cetate însorită, având în centru biserica în care odihneÅŸte Sfântul Eutropiu, primul episcop al oraÅŸului. La ieÅŸirea din oraÅŸ ne întâmpină terenurile viticole ÅŸi, ceva mai departe, marea ÅŸi insulele...
Această tabără, prima de acest gen, a fost organizată astfel încât să îmbine utilul cu plăcutul. DimineÅ£ile au fost consacrate întâlnirilor cu maica Siluana. După-amiezile au fost lăsate la latitudinea fiecărei familii. Acestea au profitat pentru a merge împreună cu copiii până la mare, pentru a se plimba sau a se relaxa. Serile au constituit momente de întâlnire, de priveghere însoÅ£ită de cântece acompaniate la chitară sau de întrevederi informale cu episcopii ÅŸi cu maica Siluana. O frumoasă excursie ne-a dus până la Insula Madame, loc în care ÎnaltpreasfinÅ£itul Iosif a slujit în faÅ£a unei mari movile în formă de cruce, unde odihnesc sute de preoÅ£i victime ale RevoluÅ£iei. A fost o bucurie să-i vedem pe episcopii noÅŸtri atât de devotaÅ£i aflându-ÅŸi răgaz să respire aerul mării ÅŸi să se plimbe liniÅŸtiÅ£i în mijlocul bancului de stridii!
În acest cadru, părinÅ£ii au fost ajutaÅ£i să formuleze întrebările care apar în contextul educaÅ£iei ÅŸi al relaÅ£iilor de familie ÅŸi să reflecteze
asupra misiunii lor de părinÅ£i, realizând faptul că metodele lor ar putea evolua în timp. Într-adevăr, părinÅ£ii nu sunt doar „procreatori"; ei sunt, în egală măsură, părinÅ£i spirituali, „creatori" împreună cu Dumnezeu, harul cununiei fiindu-le dat pentru a cultiva harul botezului primit de către copiii lor. Sesiunile cotidiene au constat nu numai în învăÅ£ăturile date de maica Siluana pe bază de documente distribuite tuturor, dar ÅŸi în studii de caz (scenarii de viaÅ£ă), chestionare de completat privind atitudinile existenÅ£iale, ateliere de auto-analiză etc.
Din punctul nostru de vedere, reuÅŸita acestor sesiuni a constat în faptul că am reuÅŸit să facem legătura între planul psihologic (avut în vedere chiar într-un mod destul de tehnic: injoncÅ£iuni, devize, comportamente autentice sau nu, modele de personalitate...) ÅŸi planul credinÅ£ei ÅŸi al experienÅ£ei interioare. Sufletul ÅŸi duhul – sau Duhul – au fost avute în vedere în coordonarea acestora. Astfel, una dintre teme a fost: „Să oferim lui Dumnezeu toată viaÅ£a noastră în vederea vindecării ÅŸi a sfinÅ£irii"; o altă temă: „Å¢ine-Å£i mintea în iad ÅŸi nu deznădăjdui” (celebrele cuvinte ale Sfântului Siluan). Întrevederi personale cu maica Siluana au fost de asemenea posibile, mai mulÅ£i părinÅ£i putând profita de această ÅŸansă pentru a afla câte ceva despre ei înÅŸiÅŸi, generând astfel o schimbare benefică în viaÅ£a lor.
Universitatea de vară
Aceasta a urmat aproape imediat taberei pentru familii. I-am regăsit, din 29 august până pe 1 septembrie, pe Mitropolitul Iosif, Episcopul Marc ÅŸi maica Siluana. Am regăsit, de asemenea, cele două dimensiuni fundamentale ale vieÅ£ii în Biserică: fraternitatea, dar ÅŸi paternitatea. De fapt, prima nu există fără cea de-a doua. Maica Siluana a dovedit că are o adevărată harismă de maternitate spirituală; ÅŸi episcopii noÅŸtri au fost, ca ÅŸi în precedentele ediÅ£ii ale acestei „universităÅ£i”, păstorii ÅŸi părinÅ£ii spirituali de care avem atâta nevoie. Paternitatea sau maternitatea spirituală constau, în esenÅ£ă, în aceea că ajută credinciosul să descopere locul harului divin în lupta sa pentru a îndeplini poruncile, adică pentru a fi creÅŸtin. Tinerilor ÅŸi copiilor noÅŸtri li s-au propus în mod regulat întâlniri, activităÅ£i educative sau jocuri pentru relaxare. Un număr mare de persoane a participat în fiecare zi, alături de Helene Sejournet, la atelierul de memorizare a Evangheliei – „degustare” a Cuvântului după Sfânta Liturghie de dimineaÅ£ă.
Termenul de „universitate” corespunde faptului că ne aflam acolo pentru a studia, pentru a reflecta, pentru a afla ceea ce ignorăm sau a ne verifica cunoÅŸtinÅ£ele ÅŸi intuiÅ£iile. După o introducere generală la tema Ortodoxie ÅŸi Occident, cu preoÅ£ii Vasile Mihoc ÅŸi Marc-Antoine Costa de Beauregard ÅŸi cu maica Siluana, a urmat o conferinÅ£ă cu titlul Propovăduirea cherigmei evanghelice în lumea elenistică (Pr. Gerard Reynaud, Clermont-Ferrand), care ne-a pus serios la treabă! Această prezentare foarte documentată ne-a ajutat să ne dăm seama că experienÅ£ele noastre misionare, în epoca în care trăim, seamănă adesea cu ceea ce au cunoscut primele comunităÅ£i creÅŸtine. Acest lucru este adevărat în special în ceea ce priveÅŸte confruntarea credinÅ£ei creÅŸtine cu filozofiile ÅŸi ideologiile curente, un efort substanÅ£ial fiind necesar pentru a înÅ£elege punctul de vedere al altora ÅŸi pentru traducerea în limbajul acestora a propovăduirii (acesta este sensul cuvântului „cherigmă”) evanghelice. Avem nevoie să ne situăm, ca ortodocÅŸi trăind în Occident, în istoria Bisericii, în special în istoria Ortodoxiei în FranÅ£a secolului XX: este ceea ce propunea conferinÅ£a O miÅŸcare profetică ortodoxă în Occident la sfârÅŸitul celui de-al doilea mileniu: FrăÅ£ia Sfântul Fotie (Pr. Noel Tanazacq, Paris). S-a menÅ£ionat în mod special efortul unei tinere generaÅ£ii de ortodocÅŸi emigraÅ£i de a cunoaÅŸte ÅŸi a face cunoscute străvechile rădăcini ale tradiÅ£iei SfinÅ£ilor PărinÅ£i în Europa, mai ales în domeniul cultului.
Ce instrumente misionare sunt potrivite pentru veacul XXI?
(Pr. Philippe Dautais) ne-a orientat spre prima ÅŸi esenÅ£iala etapă a misiunii: evanghelizarea sinelui! Ea premerge evanghelizării celorlalÅ£i. Este o experienÅ£ă psihologică ÅŸi spirituală în acelaÅŸi timp, care constă în cunoaÅŸterea de sine ÅŸi a articulaÅ£iilor vieÅ£ii sufleteÅŸti în raport cu cuvântul lui Dumnezeu. Maica Siluana a continuat ÅŸi îmbogăÅ£it această temă plecând de la propria sa experienÅ£ă ca filozof convertit ÅŸi psihoterapeut. Ea a spus, de exemplu, că ceea ce a condus-o spre Hristos a fost conÅŸtientizarea suferinÅ£ei celorlalÅ£i: cum să te mulÅ£umeÅŸti cu o contemplare spirituală egoistă? Åži conferinÅ£a părintelui Vasile Mihoc (Sibiu) s-a orientat în aceeaÅŸi direcÅ£ie. Ea a prezentat lucrarea misionară a Sfântului Pavel, al cărui dinamism ar trebui să ne determine a nu păstra pentru noi înÅŸine cunoÅŸtinÅ£a pe care o avem despre Hristos prin credinÅ£ă, ci, dimpotrivă, a o împărtăÅŸi generos, oricare ar fi obstacolele uneori dureroase pe care le putem întâmpina. În sfârÅŸit, cu Alegerile etice actuale: lucrarea discernământului,părintele Jean Boboc nu s-a mulÅ£umit să revină asupra temelor deja prezentate în anii precedenÅ£i, ci a arătat că, în faÅ£a provocărilor contemporane, creÅŸtinii sunt chemaÅ£i să dovedească curaj, desigur, dar ÅŸi înÅ£elepciune. De exemplu, ceea ce denunÅ£ă o conÅŸtiinÅ£ă creÅŸtină nu este procrearea asistată în sine, ci situaÅ£ia în care aceasta conduce la distrugerea embrionilor supranumerari.
Din toate aceste conferinÅ£e, din discuÅ£iile interesante care se năÅŸteau de pe urma lor, ca ÅŸi din întâlnirile cu episcopii (de exemplu, întrunirile clerului) sau cu maica Siluana, am înÅ£eles că miza ÅŸtiinÅ£ei sau a aplicaÅ£iilor sale în epoca noastră constă în mod esenÅ£ial în responsabilitatea paradiziacă faÅ£ă de viaÅ£ă – de Arborele vieÅ£ii. Aceste diverse intervenÅ£ii vor fi disponibile pe site-ul Mitropoliei Române.
Universitatea de vară, ca ÅŸi tabăra pentru familii, au reprezentat nu numai un timp de studiu, dar ÅŸi unul de întâlniri, de comunicare frăÅ£ească ÅŸi de rugăciune. Au constituit, de fapt, experienÅ£a Bisericii. La Sainte-Foy-la-Grande, ca ÅŸi la Saintes, rugăciunea jalona zilele. Åži Universitatea s-a încheiat, ca ÅŸi în anii precedenÅ£i, cu o minunată slujbă arhierească duminică dimineaÅ£a, pe 1 septembrie, începutul noului an bisericesc. Am fost astfel trimiÅŸi în parohiile noastre cu un program misionar pentru noi înÅŸine, pentru tinerii noÅŸtri, pentru fraÅ£ii noÅŸtri întru credinÅ£ă ÅŸi pentru cei care se apropie de Biserică cu întrebări formulate în maniera lor proprie.
MulÅ£umim tuturor celor care au contribuit la reuÅŸita acestor două întâlniri prin devotamentul lor, mai ales cu ocazia agapelor, prin disponibilitatea faÅ£ă de copii, prin dragostea frăÅ£ească ÅŸi surâsul lor...
Sinteză redactată de către părintele Marc-Antoine Costa de Beauregard