În 2013, Patriarhia Română omagiază două dintre cele mai importante personalităţi ale istoriei creştinismului: pe Sfântul Împărat Constantin cel Mare şi pe mama sa, Elena. Sfântul Sinod al Bisericii Or­todoxe Române a rânduit să aniverseze la ni­velul întregii Patriarhii împlinirea a 1.700 de ani de la Edictul de toleranţă religioasă de la Milano. De asemenea, în cadrul Curiei de Mi­lano a fost stabilit un program oficial pentru a marca Anul Constantinian, care cuprinde expoziţia organizată la Palatul Regal, confe­rinţe, congrese, precum şi alte evenimente cul­turale.

Punctul central al săptămânii trecute l-a constituit vizita la Milano a Patriarhului Ecumenic Bartolomeu I, în zilele de 15-16 mai 2013, în cadrul căreia au avut loc mai mul­te întâlniri şi o rugăciune în biserica istorică a Sfântului Ambrozie.

În încercarea de refacere a unităţii creşti­ne, există două momente importante de în­tâlniri şi congrese. Acestea sunt: săptămâna de rugăciune pentru unitatea creştinilor în luna ianuarie şi întâlnirea la Pogorârea Duhului Sfânt, numită Veglia de Pentecoste.

În seara zilei de marţi, 21 mai 2013, de Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, în cadrul adunărilor lunare ale Protopopiatului Lombardia II Nord din Episcopia Ortodoxă Română a Italiei, în parohia „Toţi Sfinţii" din Milano Nord-Monza a avut loc o con­ferinţă care a încercat să marcheze evenimen­tele mai sus amintite.

Prima parte a întâlnirii a început cu o ru­găciune şi vecernia ortodoxă închinată Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, la care au par­ticipat pr. protopop Pompiliu Nacu, pr. Silviu State de la Varese, pr. Gelu Valentin Porumb de la Romano de Lombardia, pr. Cristian Prilipceanu de la Como, pr. Laurenţiu Nacu de la Pioltello şi pr. Sergiu Nicolae de la Monza. Din partea Bisericii Catolice au asistat Monseniorul Patrizio Garascia, Vicarul

Episcopal pentru Zona Pastorală V, reprezen­tant al Curiei de Milano, Monseniorul Francesco Braschi şi Don Riccardo Pontani, reprezentantul pentru ecumenism pentru zona Monza şi Brianza, cărora li s-au alăturat circa 80 de persoane, italieni şi români.

După vecernie, pr. Pompiliu Nacu a vorbit despre aspectele biblice şi teologia Sfântului Duh, dar şi despre manifestarea Sa în viaţa Bisericii, a sfinţilor şi credincioşilor.

Părintele a arătat că cea de-a treia Persoană a Sfintei Treimi nu este un duh oarecare, nu este creatură, ci este Duhul Sfânt Cel de viaţă dătător, prin care se creează toate, prin care se înnoieşte faţa pământului, în care am fost pe­cetluiţi în ziua răscumpărării noastre şi prin care devenim părtaşi dumnezeirii. Momentul Pogorârii Duhului Sfânt în lume, în chip de limbi de foc, înseamnă rămânerea permanen­tă şi activă în Biserică, până la sfârşitul veacu­rilor. Aşa cum în Vechiul Testament, la fieca­re cincizeci de ani, cu ocazia Jubileului, se anulau datoriile şi sclavii erau eliberaţi, prin prezenţa Duhului Sfânt în lume la Cincizecime oamenii şi istoria sunt eliberaţi în mod obiec­tiv de stăpânirea acestei lumi, aşa cum spune un mare teolog rus.

În a doua parte a întâlnirii a luat cuvântul Excelenţa Sa Domnul George Bologan, Consulul General al României la Milano, care a vorbit despre Edictul lui Galeriu din 30 aprilie 312 şi despre Edictul de la Milano, evidenţiind rolul şi importanţa acestuia pentru viaţa Bisericii. De asemenea, Excelenţa Sa a subliniat rolul funda­mental al Edictului de la Milano pentru liber­tatea creştinilor şi modul în care s-a manifestat ea la nivelul întregii creştinătăţi, arătând că: libertatea gândirii şi a opiniilor, precum şi li­bertatea credinţelor religioase, nu poate fi în­grădită sub nici o formă”. A făcut apoi un inte­resant arc în timp, comparând libertatea pe care au dobândit-o creştinii prin Edictul de la Milano şi Articolele 29 şi 30 din Constituţia României şi insistând asupra faptului că libertatea de ex­primare a gândurilor, a opiniilor sau a credin­ţei sunt daruri de mare preţ pentru orice fiinţă umană. Libertatea de exprimare şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris şi imagine, sunt inviolabile şi garantate de Constituţia României.

Un alt important moment a avut loc în ul­tima parte a serii, când Monseniorul Francesco Braschi, patrolog, teolog şi slavistul Bibliotecii Ambroziene din Milano, a susţinut conferinţa cu titlul „Împăratul Constantin, discipol şi sfânt, iniţiatorul libertăţii de a fi creştini (Imperatore Costantino, discepolo e santo, all'inizio della liberta di essere cristiani)”. La începutul cuvân­tului său, Monseniorul Braschi a arătat că Biserica a suferit grele persecuţii din partea îm­păraţilor păgâni, iar prin consecinţele generate în evoluţia religioasă a Imperiului Roman, Edictul este un punct important în istoria Occidentului şi a Orientului.

Convertirea lui Constantin la creştinism a însemnat o cotitură în viaţa acestuia, dar şi a Bisericii, fiindcă, pe de o parte, el a fost pri­mul împărat convertit şi, pe de altă parte, fi­indcă prin publicarea Edictului de toleranţă religioasă din ianuarie 313 se oferă Bisericii deplină libertate în întreg Imperiul Roman.

Apoi, Monseniorul a vorbit despre Edictul lui Galeriu de la Sardica (Nicomidia) din anul 312, referindu-se la contextul istoric şi politic în care a fost promulgat, dar mai ales a comen­tat o serie de texte, printre care De mortibus persecutorum (Despre moartea prigonitorilor) al lui Lactanţiu şi Historia Ecclesiastica (Istoria Bisericească)a lui Eusebiu din Cezareea, ară­tând că primul obiectiv al acordurilor înche­iate între Constantin şi Licinius a fost pacea religioasă, esenţială pentru bunăstarea impe­riului devastat timp de decenii de persecuţii împotriva creştinilor.

În textul De obitu Theodosii (Despre moar­tea lui Teodosie) al Sfântului Ambrozie, Monseniorul Braschi a subliniat contextul is­toric şi familial şi capacitatea lui Constantin de a lua decizii atât de importante ca om de stat şi creştin, dar şi rolul Sfintei Elena în via­ţa fiului său. De asemenea, a mai fost reliefat faptul că Biserica Catolică începe să reconsi­dere contextul istoric şi religios în care împă­ratul a fost declarat sfânt, fiind bine ştiut că în Occident doar mama sa, împărăteasa Elena, este considerată sfântă.

În final, a fost subliniată participarea parohi­ilor creştine la construcţia etosului religios şi cul­tural, dar mai ales rolul Bisericii în crearea de le­gături între oameni, ce ajută la realizarea binelui comun care este mântuirea noastră.

Seara s-a încheiat cu o gustare pregătită de doamna preoteasă, la care au luat parte toţi cei de faţă.

A consemnat pr. Pompiliu Nacu