Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale si Meridionale
Revista de spiritualitate ortodoxa si informare - www.apostolia.eu
(Duminica de după Botezul Domnului - Mt 4,12-17) Această Evanghelie a fost aleasă cu referire la Botezul Domnului sau Teofania, după care urmează aproape imediat. Cu toate acestea, dacă ne luăm după lecturile duminicale, cronologia nu este respectată întocmai, deoarece este omis un eveniment capital, care este ispitirea lui Hristos de către Satana în pustie (însă aceasta se citeşte în timpul săptămânii, în sâmbăta dinainte). Subiectul acestei pericope este mutarea lui Hristos de la Nazaret la Capernaum şi începutul propovăduirii Sale. Sfântul Matei abordează acest subiect imediat după istorisirea ispitirii, abrupt, fără tranziţie. Pentru a înţelege cum s-au petrecut lucrurile şi în ce context Domnul Şi-a început misiunea, este necesar să ne sprijinim şi pe Sfântul Luca, singurul care istoriseşte scurta activitate misionară a lui Hristos la Nazaret1 (Lc 4, 14-30).
Mai întâi este nevoie să reamintim ceea ce s-a petrecut înainte de plecarea Lui definitivă la Capernaum. După ce a ţinut piept ispitirilor Satanei în pustie2, biruindu-l pe acesta ca om, Iisus S-a întors în Galileea, în oraşul său, Nazaret, pentru un motiv precis, arătat de Sfântul Matei: a auzit că Ioan „a fost întemniţat”. Ioan... Citeste articolul
Iisus este Fiul lui Dumnezeu Există două genealogii ale lui Hristos în Evanghelie, una la Sfântul Matei si una la Sfântul Luca. Însă ele nu au aceeaşi structură, nici acelaşi loc în Evanghelie, pentru că au semnificaţii diferite.
Genealogia după Sfântul Matei2 este o genealogie „descendentă”: porneşte de la Avraam pentru a ajunge la Iisus Hristos. Ea deschide această Evanghelie şi Matei însuşi i-a dat un titlu semnificativ: „Cartea neamurilor sau genealogia lui Iisus Hristos, fiul lui David, fiul lui Avraam” Sfântul Matei şi-a scris Evanghelia pentru evrei, probabil în... Citeste articolul
Dovada fecioriei Maicii Domnului Încercarea care a adeverit dreptatea lui Iosif Iosif s-a îndoitatunci când a descoperit că „fecioara pe care o primise de la Templul Domnului” era însărcinată, fără ca el să aibă vreo bănuială sau să ştie ce s-ar fi putut petrece. Această îndoială este pomenită doar de Sfântul Matei la începutul Evangheliei sale.
Înainte de a face o exegeză duhovnicească, trebuie să observăm că dimensiunea teologică a acestei întâmplări nu a fost cu adevărat percepută decât în Răsărit, unde este exprimată printr-un ritual – cel al Îndoielii lui Iosif – care se sărbătoreşte în timpul Ceasurilor împărăteşti de la „Paramonia” de Crăciun... Citeste articolul
a 27-a duminică după Rusalii - Lc 14,16-24
Hristos a fost, în timpul celor trei ani ai vieţii Sale publice, un misionar neobosit, străbătând toate drumurile Israelului si mergând să predice peste tot Vestea cea Bună a Împărăţiei lui Dumnezeu. A vorbit fără încetare, El, Cuvântul lui Dumnezeu, gura Tatălui Ceresc. Ceea ce s-a consemnat în Evanghelie nu e decât o mică parte a ceea ce a spus si a... Citeste articolul
Duminica a 16-a după Rusalii: Mt 25,14-30 şi vinerea din cea de-a patra săptămână după Rusalii: Lc 19,12-28 Această pildă este foarte grea, dar ne dă învăţătură despre planul dumnezeiesc pentru Om si despre destinul duhovnicesc al omenirii. Ea nu este menţionată decât de Sfântul Matei (Talanţii) si Sfântul Luca (Minele), cu diferenţe destul de mari1. Însă, deoarece firul călăuzitor si înţelesul sunt aceleaşi, vom încerca să le comentăm împreună. Cele două versiuni sunt de fapt complementare, văzute din două unghiuri diferite, unul veşnic şi universal (Matei), iar celălalt istoric şi iudaic (Luca). Pilda Minelor este rareori citită în diferitele rituri, este puţin cunoscută de credincioşi şi rareori comentată de Părinţii Bisericii.
Hristos a istorisit-o la sfârşitul vieţii Sale publice, chiar înainte de Florii: după Sfântul Matei, la Ierusalim, după prorocia Sfârşitului vremurilor şi chemarea la trezvie (Pilda celor 10 Fecioare) şi, după Sfântul Luca, nu departe de Ierusalim, după întâlnirea cu Zaheu la Ierihon. În ambele cazuri, ea se situează într-un context eshatologic2 şi... Citeste articolul
(a opta duminică după Rusalii - Mt 14,14-22) Măreaţa minune care ni se istoriseşte în această duminică are ceva nemaiîntâlnit din două puncte de vedere: a fost săvârşită de două ori de către Hristos (cf. nota 1), în acelaşi ţinut, dar în momente diferite, ceea ce este o situaţie unică în Evanghelie, şi este relatată de către toţi cei patru evanghelişti1, lucru rar. Aceasta îi subliniază importanţa şi caracterul universal.
Domnul Se află aproape de mijlocul misiunii Sale pământeşti, probabil cu puţin înainte de Paştele din al doilea an al Său (Sfântul Ioan). Sfântul Matei este singurul care leagă acest eveniment de mucenicia Sfântului Ioan Botezătorul. Sfântul Marcu şi Sfântul Luca îl leagă de întoarcerea din misiune a Apostolilor, cărora Învăţătorul voia să le... Citeste articolul
Evanghelia sărbătorii sfinţilor apostoli Petru şi Pavel (29 iunie) (Mt. 16, 13-19) Sărbătoarea Sfinţilor Apostoli Petru si Pavel din 29 iunie este universală (lucru destul de rar, în ceea ce-i priveşte pe sfinţi), iar pericopa evanghelică aleasă pentru această zi, cea a mărturisirii lui Petru, în versiunea Sf. Matei, este de asemenea universală. Dacă mărturisirea lui Petru nu pune, în sine, nici o problemă de înţelegere, comentariul pe care îl face Hristos a prilejuit o interpretare doctrinară cu totul opusă între Biserica Romano-catolică şi Biserica Ortodoxă, pe care ar fi drept să o numim aici şi universală.
Dar mai înainte trebuie să vorbim despre sărbătoarea liturgică însăşi. Sărbătoarea reunită a celor pe care îi numim „stâlpii Bisericii” sau „Corifeii”1 este foarte veche şi universală, însă cu aspecte diferite în Răsărit şi Apus. Aceasta este o alegere a Bisericii, care a ţinut să-i sărbătorească împreună,... Citeste articolul
Prorocia Învierii lui Hristos şi primele semne ale Învierii celei de obşte (In 11, 1-43) Hristos a săvârşit nenumărate minuni în timpul Misiunii Sale pământeşti şi mai multe învieri din morţi, dintre care cel puţin una dinaintea unei mulţimi numeroase (cea a fiului văduvei din Nain). Însă nici una dintre faptele Sale de vindecare nu a avut atâta răsunet, nici atâtea consecinţe ca învierea prietenului Său Lazăr din Betania. Această minune a tulburat într-adevăr toată cetatea Ierusalimului (Mt 21, 10; In 12, 17-18) şi a determinat Sinedriul să-L osândească la moarte.
Biserica din Răsărit a văzut bine importanţa capitală a acestui eveniment şi a făcut din el, întru câtva, prima sărbătoare liturgică importantă din Săptămâna Mare, deoarece îl sărbătoreşte cu măreţie în ajunul Floriilor, în timp ce Apusul aproape că l-a trecut cu vederea1. Acest eveniment nu este relatat decât de Sfântul Ioan, care i-a fost... Citeste articolul
Prorocia îngropării lui Hristos sau iubirea nebună a Femeii pentru Dumnezeu Această întâmplare surprinzătoare şi minunată este situată de către Sfântul Matei (26, 6-13) şi Sfântul Marcu (14, 3-9) după Florii şi imediat înainte de Cina cea de Taină, iar de către Sfântul Ioan (12, 7-8) imediat înainte de Florii şi înaintea Cinei celei de Taină. Numai Luca face excepţie (7, 36-50), cum se întâmplă adesea, însă nu este sigur că este vorba despre acelaşi eveniment stricto sen- su(aceasta era şi părerea Sfântului Ambrozie, încă din secolul al IV-lea), pentru că el îl situează la începutul vieţii publice a Domnului şi, după cât se pare, în Galileea1.
Datorită locului ei în Evanghelie si a legăturii ei cu îngroparea lui Hristos, vădită chiar de El, tradiţia liturgică universală (cu excepţia ritului roman) dă citire acestei pericope la începutul Săptămânii Mari: în ritul bizantin este citită la Liturghia Darurilor mai înainte sfinţite din Miercurea Mare (Evanghelia după Matei), ca si în ziua de Florii... Citeste articolul
Puţini dintre credincioşii ortodocşi de rit bizantin au ocazia să asculte această Evanghelie, care reprezintă totuşi o revelaţie teologică şi o iniţiere duhovnicească, deoarece nu este citită decât în timpul săptămânii, în sâmbăta care urmează după Teofanie (Botezul Domnului). Însă ea răsună în urechile credincioşilor occidentali, pentru că este citită într-un moment cheie din anul liturgic, adică în prima duminică din Post1. Această situare, la începutul Postului, este remarcabilă, deoarece pericopa respectivă constituie un adevărat cod al luptei duhovniceşti.
Descrierea acestui moment o găsim în cele trei Evanghelii Sinoptice, foarte pe scurt la Sfântul Marcu (1, 12-13) şi mult mai dezvoltat la Sfântul Matei (4, 1-11) şi Sfântul Luca2 (4, 1-13). Atât în Răsărit, cât şi în Apus, versiunea Sfântului Matei este cea care se citeşte în Biserică: deci pe ea ne vom baza aici. Acest eveniment ciudat se situează... Citeste articolul
Uneori există lucruri de mirare în viaţa liturgică a Bisericii: unele întâmplări dumnezeieşti sunt puse în evidenţă cum se cuvine şi sărbătorite (toate cele importante, din fericire!), iar altele sunt practic uitate. Aşa este episodul cu Copilul Iisus în Templu în mijlocul învăţătorilor.
Această sărbătoare este trecută cu vederea ca atare de ritul bizantin, însă, lucru de mirare, peri- copa ei este citită la 1 ianuarie, împreună cu cea a Tăierii împrejur, deşi cele două evenimente nu au nici o legătură cronologică (la Tăierea împrejur Iisus avea 8 zile, iar la Templu, în mijlocul învăţătorilor, avea 12 ani!). Însă icoana... Citeste articolul
1. Înainte de a aborda Evanghelia care a dat numele acestei duminici, se cuvine mai întâi să o situăm din punct de vedere liturgic. Ritul bizantin, ca toate riturile orientale, nu cunoaşte decât un singur ciclu liturgic anual: ciclul pascal, ciclul Mântuirii. Celelalte sărbători, chiar „majore", sunt încadrate printre „sărbătorile... Citeste articolul
Evanghelia din sărbătorile Preasfintei Fecioare Maria (Luca 10/38-42 si 11/27-28)
Această Evanghelie, care vorbeşte despre legătura duhovnicească a lui Hristos cu prietenii Săi din Betania, nu are nici o legătură aparentă cu Fecioara Maria. Şi aceasta pentru un motiv simplu: Evanghelia priveşte exclusiv învăţătura şi lucrarea lui Hristos şi nu vorbeşte despre Fecioara Maria decât în legătura ei cu Hristos, adică începând cu Buna... Citeste articolul
„Iar pe când Iisus mergea spre Ierusalim": acest prim verset1 este vag şi nu ne îngăduie să ne dăm seama că Domnul este de fapt la începutul „urcării Sale către Ierusalim"2, unde are să săvârşească mântuirea lumii. Trebuie să reamintim că cronologia este destul de greu de înţeles la Sfântul Luca3 şi, în general, suntem siliţi să... Citeste articolul
a VI-a Evanghelie de la Sfântul Maslu (Mt 15, 21-28)
Această uimitoare călătorie a lui Hristos în pământ păgân si izbăvirea de demoni pe care o împlineşte acolo se situează spre sfârşitul misiunii Lui pământeşti, între înmulţirea pâinilor, cu puţină vreme înainte să urce la Ierusalim, şi prima vestire a Patimilor1 Sale. Aflăm de această vindecare numai în două Evanghelii sinoptice, a... Citeste articolul
Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale
Site-ul www.apostolia.eu este finanţat de GUVERNUL ROMÂNIEI - Departamentul pentru Românii de Pretutindeni
Conținutul acestui website nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni
Copyright @ 2008 - 2023 Apostolia. Toate drepturule rezervate
Publicatie implementata de GWP Team