Universitatea de vară a Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale ÅŸi Meridionale

Această a patra Universitate de vară a avut loc la Sainte‑Croix, Monestier, în Dordogne. Au participat mai mult de optzeci de persoane, clerici ÅŸi credincioÅŸi cazaÅ£i acolo sau prin apropiere, la gazde. 

În acest an, ÎnaltpreasfinÅ£itul Părinte Mitropolit Iosif ÅŸi PreasfinÅ£itul Părinte Marc au făcut o prezentare la începutul fiecărei zile, duminica încheind evenimentul prin Sfânta Liturghie Arhierească ÅŸi hirotonia întru diacon a lui Francis Linglet, pentru parohia Sfântul Nectarie ÅŸi Sfânta Foy din Monestier. Temele abordate au fost următoarele: 

• Sensul ascezei creÅŸtinilor ortodocÅŸi în contextul crizei economice actuale;
• Liturghia ÅŸi trăirea lui Dumnezeu în sensul rugăciunii liturgice;
• Darurile Sfântului Duh în Biserică ÅŸi în vieÅ£ile noastre;  

Programul unei zile s‑a desfăÅŸurat astfel:

7:00 Sfânta Liturghie
9:00 Micul dejun
10:00 Atelier de memorizare a Evangheliei cu Hélène Séjournet
10:30 ConferinÅ£ele episcopilor urmate de dialoguri cu publicul 
12:45 Prânz
15:00 Întâlnire cu episcopii noÅŸtri (ateliere în grupuri mici pentru a aprofunda prezentările de dimineaÅ£ă)
16:30 Pauză pentru gustare
17:00 ÅžedinÅ£a clericilor 
19:00 Vecernie
20:00 Cina

De asemenea, a avut loc ÅŸi o întâlnire între episcopi ÅŸi soÅ£iile de preoÅ£i ÅŸi de diaconi. 

Programul a fost aÅŸadar dens, într‑o atmosferă de comunitate ÅŸi familie în care fiecare s‑a simÅ£it liber. A fost un du‑te‑vino spontan. 

Martine Alépée ÅŸi alte câteva persoane au organizat ateliere pentru copii ÅŸi pregătirea unui spectacol. De altfel, copiii au memorizat cu mare uÅŸurinÅ£ă pasaje din Evanghelie împreună cu Hélène. AdolescenÅ£ii au apreciat dialogul cu părintele diacon Jean‑Marie Cuny (parohia din Besançon). 

Toate aceste activităÅ£i au avut loc în acest loc minunat, Sainte‑Croix, primiÅ£i fiind de părintele Philippe ÅŸi de soÅ£ia dânsului, Elianthe ÅŸi de credincioÅŸii acestei comunităÅ£i atât de generos implicaÅ£i în organizare. 

PrezenÅ£a ÅŸi marea disponibilitate a episcopilor au marcat toate aceste momente. Temele abordate ne‑au îndreptat atenÅ£ia în fiecare moment spre dialogul între Dumnezeu ÅŸi om, având asceza ca fir conductor. În fiecare zi, prezentarea începea printr‑o istorisire spusă de ÎnaltpreasfinÅ£itul Iosif, deschizând astfel ochii sufletului nostru spre înÅ£elegerea temei. 

În prima zi ne‑am putut recunoaÅŸte în personajul unei femei care n‑a ÅŸtiut să‑L vadă pe Hristos în persoanele care băteau la uÅŸa sa, deÅŸi tocmai pe Hristos Îl aÅŸtepta în ziua aceea. Am identificat astfel asceza invizibilă care constă în a‑L recunoaÅŸte pe Hristos în aproapele nostru, asceza de a putea renunÅ£a la averea noastră, punându‑ne întrebarea dacă actuala criză nu e mai degrabă criza interioară a omului condiÅ£ionat de avutul său – mare sau mic – repercutată în exterior. 

A doua zi, istorisirea a ilustrat cu mult umor puÅ£ina noastră disponibilitate în timpul Sfintei Liturghii ÅŸi cât de mulÅ£i dintre noi ne confruntăm cu asta. Astfel, prin necesitatea de a ne pregăti prin rugăciune ÅŸi prin post pentru acest dialog între Dumnezeu ÅŸi om care este Sfânta Liturghie, a fost subliniată mai ales asceza reprezentată de paza gândurilor.  

Păcatul nu este nimic el prin el însuÅŸi, ci noi îi dăm toată puterea, nefăcând asceză – această asceză dinaintea Liturghiei ÅŸi din timpul ei. Vorbind despre Liturghia la care Dumnezeu ni se dă nouă ÅŸi în care noi I ne dăm lui Dumnezeu, unde totul este viu prin prezenÅ£a lui Dumnezeu, prin Învierea lui Hristos, ni s‑a amintit în mod dumnezeiesc de importanÅ£a privegherii de fiecare clipă, de atenÅ£ia permanentă la rugăciuni, de ascultarea predicii, în care Dumnezeu vorbeÅŸte prin preot atunci când credincioÅŸii ascultă ÅŸi de importanÅ£a gesturilor pe care le facem. 

În a treia zi, din nou ne‑a marcat povestirea ce amintea de jertfa pe care‑o reprezintă înaintea lui Dumnezeu primirea denigrărilor sau a laudelor fără a reacÅ£iona; prin asceza ascultării de părintele duhovnic, postul ÅŸi rugăciunea îÅŸi găsesc locul în smerenie. Fără ascultare, postul nu este nimic, rugăciunea nu înseamnă nimic. Este valabil ÅŸi pentru felul în care ne raportăm la părÅ£ile bune sau rele ale celorlalÅ£i ; când acceptăm ura cuiva împotriva noastră, acest lucru nu rămâne fără răsplată : el face să rodească darurile Sfântului Duh în parohiile ÅŸi în vieÅ£ile noastre. 

Acum nu fac decât să redau câteva fragmente din aceste învăÅ£ăminte care mi‑au rămas în minte ÅŸi nu pot reda amploarea celor care ne‑au fost transmite. Nu pot decât să‑i încurajez pe ceilalÅ£i să participe în viitor!

Îmi amintesc de o frază a ÎnaltpreasfinÅ£itului Iosif: „vorbim iar ÅŸi iar despre Liturghie”, iar noi, noi ascultăm iar ÅŸi iar ÅŸi acest lucru face să prindă viaÅ£ă în noi cunoÅŸtinÅ£ele noastre ÅŸi credinÅ£a noastră. 

Căldura cu care episcopii primesc cuvântul fiecăruia din noi ne fac să simÅ£im unitatea. Iar pentru mine, care sunt de puÅ£in timp în comunitatea ortodoxă, întâlnirile cu unii ÅŸi alÅ£ii, veniÅ£i din diferite părÅ£i, au lărgit puÅ£in noÅ£iunea mea de parohie ÅŸi mi‑au dat o mai bună reprezentare a Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale ÅŸi Meridionale.

Aurélie Sorriaux, parohia Louveciennes