Hramul Parohiei „Botezul Domnului” din Fonte Nuova, 8 ianuarie 2012

La începutul Sfintei Liturghii au fost hirotesiÅ£i patru dintre cei mai râvnitori slujitori ai comunităÅ£ii, în persoana lui Ioan Bârsan ÅŸi Andrei Sfredel (ipodiaconi), Constantin IlaÅŸcu ÅŸi Costel Chioaru (citeÅ£i). Sunt misionarii care îl ajută pe părintele Bogdan a duce Vestea cea Bună a Evangheliei la închisoarea Rebibbia, la cei ce nu au acoperiÅŸ ÅŸi la cei ce nu vin la biserică.

Răspunsurile la Liturghie au fost date de Corala „Botezul Domnului”, care a cântat în timpul Sfintei ÎmpărtăÅŸanii colinde de Bobotează.  PreasfinÅ£itul Siluan a Å£inut un cuvânt de învăÅ£ătură legat atât de Praznicul Botezului Domnului, cât ÅŸi de Duminica imediat următoare Praznicului. A insistat asupra cuvântului „metanoite”, care înseamnă „schimbaÅ£i‑vă orientarea, modul de a gândi ÅŸi a vedea lucrurile”. PreasfinÅ£itul a dat un exemplu foarte sugestiv legat de frecvenÅ£a televizorului: canalele de televiziune sunt captate în funcÅ£ie de cum este orientată antena. PoÅ£i viziona programe religioase sau filme de groază. După cum ne este orientată mintea, aÅŸa captează ea realitatea (cum îÅ£i sunt gândurile, aÅŸa îÅ£i va fi viaÅ£a – pr. Tadei).  MaÅŸina stricată este reparată cu ajutorul computerului; aplicat la Sf. Biserică, acest exemplu ne spune că sufletele oamenilor sunt modelate prin puterea Slujbelor. PreasfinÅ£itul a continuat vorbind despre copiii care ÅŸtiu în mod natural ÅŸi firesc care este laptele cel bun. Calul nu bea apă din orice baltă, dacă nu este potabilă. Sufletul omului (care este ca un copil) are capacitatea de a cunoaÅŸte ce este bun pentru el sau nu. Nu ne spune nimeni că nu trebuie să mâncăm (ca pe o salată) sticlă pisată cu sârmă ghimpată ÅŸi amestecată cu ulei de maÅŸină. Pe mare, curenÅ£ii fac ca navele să devieze de la ruta prestabilită. Sufletul trăieÅŸte la fel, deviat de îngrijorările vieÅ£ii, de aceea trebuie să fie pus pe calea cea bună prin pocăinÅ£ă. Deci să avem mereu grija sufletului. Dacă acesta nu funcÅ£ionează în mod firesc, se deteriorează. Propovăduirea lui Ioan Botezătorul ÅŸi, mai târziu, a Mântuitorului a început cu „PocăiÅ£i‑vă”; Domnul a continuat: „căutaÅ£i mai întâi împărăÅ£ia lui Dumnezeu ÅŸi toate celelalte vi se vor adăuga vouă”.

Apostolul duminicii spune „Fiecăruia i s‑au dat darurile după măsura lui Hristos”: aceasta este măsura fericirii. Lumea ne propune o fericire lipsită de bucurie, istovindu‑ne pentru lucrurile imediate ÅŸi trecătoare. PărinÅ£ii doresc pentru copiii lor o fericire care nu este cea a lui Dumnezeu. Dumnezeu a coborât ca să ne înveÅ£e ce este adevărata fericire. Omul are asemănarea lui Dumnezeu ÅŸi simte nevoia să se hrănească cu cele ale lui Dumnezeu. Imperiul Roman părea că nu mai trece niciodată, dar moaÅŸtele sfinÅ£ilor, care au fost aparent neînsemnate, ÅŸi în zilele noastre sunt nepieritoare ÅŸi de minuni făcătoare.

„Pe unii i‑a pus apostoli, pe alÅ£ii propovăduitori, evangheliÅŸti – până vom ajunge cu toÅ£ii la unitatea credinÅ£ei ÅŸi la cunoÅŸtinÅ£a Fiului lui Dumnezeu, să ajungem la starea bărbatului desăvârÅŸit, la măsura vârstei omului matur care este Hristos”. „FiÅ£i desăvârÅŸiÅ£i, precum Tatăl din ceruri este desăvârÅŸit, sfinÅ£i precum Eu sunt sfânt”.

PreasfinÅ£itul a continuat spunând că nimeni nu poate să devină sfânt dacă nu se împărtăÅŸeÅŸte cu sfinÅ£enia lui Dumnezeu. „Cu frică de Dumnezeu, cu credinÅ£ă (sinceră) ÅŸi cu dragoste să vă apropiaÅ£i”. Unii ascultă îndemnul, alÅ£ii nu (rămânând într‑o falsă tradiÅ£ie de nevrednicie). În secolul al XVII‑lea, ortodocÅŸii  ajunseseră să nu se mai împărtăÅŸească nici măcar de patru ori pe an. În 1738, un mitropolit al Å¢ării RomâneÅŸti (de neam grecesc) pomenea (într‑o pastorală de Crăciun) despre un obicei urâcios care exista în Å¢ara Românească, cum că oamenii nu se mai împărtăÅŸeau. Åži Mitropolitul ameninÅ£a clerul cu caterisirea, iar poporul cu afurisenia dacă nu îÅŸi vor revizui această atitudine. Astăzi sunt mulÅ£i rupÅ£i de Sf. ÎmpărtăÅŸanie – un fel de auto‑afurisenie. PreasfinÅ£itul a insistat asupra invitaÅ£iei Bisericii către credincioÅŸi de a se împărtăÅŸi pentru a deveni cu toÅ£ii Trupul lui Hristos – până vom ajunge la desăvârÅŸirea cunoaÅŸterii Fiului lui Dumnezeu. Vă batem la cap (aÅŸa cum îÅŸi bate la cap mama copilul bolnav ca să‑şi ia medicamentele) până când vă veÅ£i întări ÅŸi însănătoÅŸi. La unii le place, la alÅ£ii nu. Dar celor ce ascultă li se dăruieÅŸte mântuirea. Ce semănăm, aceea vom culege.

PreasfinÅ£itul a încheiat predica cu un gând îndreptat către comunitate. „Să luăm aminte la ceea ce este mesajul lui Dumnezeu cu noi. Comunitatea este încercată cu lăcaÅŸul de cult (pe care nu îl are). Dar Dumnezeu nu dă mai mult decât enoriaÅŸii pot să ducă. Dumnezeu ne pune la încercare ÅŸi cumpene”. PS Siluan îÅŸi aducea aminte cum cu trei ani înainte a săvârÅŸit slujba de Rusalii afară. Dumnezeu va da Parohiei ce este mai bine. Dar comunitatea trebuie să‑şi dorească construcÅ£ia Bisericii. Pentru Parohia aceasta, PreasfinÅ£itul a scris zeci de scrisori. Când se închide o uÅŸă, se deschide o poartă: a ÎmpărăÅ£iei Cerurilor.

PreasfinÅ£itul Siluan a urat bine ÅŸi multe binecuvântări Parohiei „Botezul Domnului”: preotului, colaboratorilor ÅŸi tuturor enoriaÅŸilor ei.

După Sfânta Liturghie, PreasfinÅ£itul a adus aprecieri Parohiei „Botezul Domnului” pentru implicarea ei misionară în mai multe sectoare, în mod special pentru ajutorarea celor din închisori. A asigurat pe membrii parohiei că tot efortul misionar este ÅŸi va fi răsplătit de Dumnezeu după promisiunile Sale nou testamentare.

Copiii parohiei au cântat un „PluguÅŸor ÅŸugubăÅ£”:  „Aho, aho, copii ÅŸi fraÅ£i, / StaÅ£i puÅ£in ÅŸi nu mânaÅ£i / Că noi suntem botezaÅ£i / Åži am venit fără mascaÅ£i / Fără urs, căluÅ£i armaÅ£i. / Nici căluÅŸarii, nici capra mare / N‑au venit în deplasare. / Au rămas în România, / La Roma n‑au făcut călătoria. / Au stat cu datina aleasă, / N‑au putut să pribegească, / EmigraÅ£ia s‑o întărească. / R: UraÅ£i, măi flăcăi, hăi‑hăi, ÅŸi sunaÅ£i din zurgălăi! / Aho, aho, creÅŸtini luminaÅ£i, / Ce staÅ£i ÅŸi vă minunaÅ£i? / PluguÅŸor cu patru boi / N‑am găsit să luăm cu noi. / Am luat niÅŸte clopoÅ£ei / Să vă bucurăm cu ei. / R: UraÅ£i, măi flăcăi, hăi‑hăi, ÅŸi sunaÅ£i din zurgălăi! / Iată, am venit să vă urăm / Ca Botezul lui Hristos / Să vă fie de folos. / Cu sfinÅ£ii să ne‑adunăm, / În rai să ne întâlnim, / Cu râvnă să ne mântuim! / R: UraÅ£i, măi flăcăi, hăi‑hăi, ÅŸi sunaÅ£i din zurgălăi! / PreasfinÅ£ite, binecuvântează / Pe toÅ£i cei ce urează / Åži pe cei ce migrează. / Doamne, dă‑ne semne de‑ndurare / Să scăpăm de criza mare! / Că la Banca Mondială / Banii nu‑s în destulare, / Iar bancherii urlă tare / Folosind televizoare / Că nu au nici o para / Că‑i băgată la saltea. / R: UraÅ£i, măi flăcăi, hăi‑hăi, ÅŸi sunaÅ£i din zurgălăi! / PluguÅŸor mânat de noi, / N‑avem car, n‑avem nici boi, / Suntem mici, dar încercaÅ£i, / Italo‑români, măi fraÅ£i, / Dar avem botez ÅŸi har, / Binecuvântare ÅŸi stihar. / Åži acum vă salutăm, / SănătoÅŸi noi vă lăsăm / Åži sunând din zurgălăi / Vă urăm din suflete mari / La anu’ ÅŸi la mulÅ£i ani! (compus de preoteasa Lorena).

După Sfânta Liturghie s‑a plecat pentru prânz la parohia „San Cleto” din Roma. Acolo PreasfinÅ£itul a fost primit de 400 de enoriaÅŸi cu cântarea „Pe Stăpânul”, în sala unde a avut loc masa festivă. Decorul elegant a fost asigurat de surorile din comitetul parohial. Masa a fost doar un pretext pentru un adevărat concurs artistic ÅŸi culinar. Meniul a fost strict românesc ÅŸi pregătit în casă. Programul artistic, prezentat de preoteasa Lorena, l‑au oferit înÅŸiÅŸi enoriaÅŸii Parohiei „Botezul Domnului”, alături de ei fiind invitat ansamblul folcloric „Datina” din Ladispoli. Primii concurenÅ£i au fost grupul folk „Duo”, care a cântat câteva cântece din repertoriul „Cenaclului Flacăra” ÅŸi a obÅ£inut premiul 3 pentru repertoriul ales cu grijă ca să destindă atmosfera ÅŸi să fie pe gustul tuturor categoriilor de vârstă. A urmat grupul coral „Botezul Domnului”, care a primit premiul 2 pentru cântările de Bobotează foarte vechi extrase din arhiva unei parohii din zona Severinului ÅŸi interpretate în manieră tradiÅ£ională. Premiul 1 a fost luat de Izabela Ignatiuc, o tânără de 16 ani care a cântat în mod excepÅ£ional trei melodii din repertoriul internaÅ£ional. Otilia Dumitriu, tot în vârstă de 16 ani, a interpretat cu virtuozitate la vioară câteva piese de muzică clasică, obÅ£inând premiul 2. Ansamblul folcloric „Datina” a încântat cinstita adunare cu o suită de hore ÅŸi bătute, dar ÅŸi obiceiuri de iarnă din zona Bucovinei. Costumele lor ÅŸi jocul tradiÅ£ional au fost răsplătite cu premiul 1 cu felicitări.

Preoteasa a iniÅ£iat un concurs de prăjituri la care au participat tinere necăsătorite ÅŸi tinere mirese, pentru a le încuraja să devină gospodine desăvârÅŸite. S‑au prezentat multe sortimente de prăjituri, iar juriul a fost constituit din 8 bărbaÅ£i ÅŸi prezidat de PreasfinÅ£itul Siluan. S‑au acordat mai multe premii: pentru cel mai frumos decorat tort (câÅŸtigat de Ioana Vrânceanu); premiul pentru cel mai bun dulce (câÅŸtigat de Nela Caraiman); premiul pentru cel mai savuros dulce (câÅŸtigat de Cristina Florea); premiul pentru cel mai bizar dulce (câÅŸtigat de Amira Petre ÅŸi Alexandra Bârzu, premiu special); printre laureate s‑au mai numărat Otilia Dumitriu, Denisa NiÅ£ă ÅŸi Ionela Alexandra, care a obÅ£inut premiul 2 – pentru cel mai bun ÅŸi, totodată, frumos ornamentat tort.

Diplomele au fost înmânate personal pe scenă de către PreasfinÅ£itul Siluan. Tot PreasfinÅ£itul a acordat diplome de participare la catehismul ortodox tinerilor Parohiei „Botezul Domnului” care în 2011 au participat la două iniÅ£iative: pe lângă ÅŸcoala duminicală, au frecventat cursul seral de dialog creÅŸtin Å£inut de preoteasa Lorena ÅŸi au participat la un concert deosebit de colinde tradiÅ£ionale româneÅŸti, toate pregătite cu grijă de preoteasa sus‑numită.

Dincolo de organizarea propriu‑zisă, s‑a evidenÅ£iat spiritul extraordinar de unitate ÅŸi colaborare, de armonie ÅŸi solidaritate între fraÅ£ii ÅŸi surorile Marii Familii „Botezul Domnului”, care s‑au implicat cu inimă bună ÅŸi veselă în tot ceea ce s‑a întâmplat în ziua hramului ÅŸi în toate activităÅ£ile de‑a lungul anului pastoral‑bisericesc.

A existat ÅŸi o expoziÅ£ie fotografică expusă pe două panouri mari, care surprindea activitatea socială ÅŸi cultural‑artistică foarte vastă a Parohiei „Botezul Domnului”.

La sfârÅŸit a luat cuvântul părintele Bogdan, care a spus că diploma cea mai importantă o merită Oaspetele de onoare al sărbătorii ÅŸi a mulÅ£umit pentru cuvintele părinteÅŸti ÅŸi binecuvântările arhiereÅŸti pe care PreasfinÅ£itul Siluan le‑a împărÅ£it în timpul împreună‑şederii în parohia „Botezul Domnului” al cărei hram s‑a prăznuit. În încheiere s‑a cântat „La mulÅ£i ani cu sănătate” ÅŸi s‑au făcut fotografii pentru a imortaliza acest moment de neuitat.