Adaugat la: 5 Ianuarie 2012 Ora: 15:14

Cuvântul Mitropolitului Iosif (ianuarie-februarie 2012)

Pentru noi, creştinii, anii nu trec împotriva noastră, ci pentru noi, căci anii care trec nu ne îmbătrânesc, ci ne întineresc; noi nu suntem mai bătrâni, ci mai tineri, pentru că ne apropiem de Domnul chiar prin faptul că anii trec, că timpul se scurge. Deci, în mod paradoxal, nu devenim mai bătrâni, ci mai tineri.

Cuvântul Mitropolitului Iosif (ianuarie-februarie 2012)

Timpul pe care îl petrecem împreună în Biserică este un timp binecuvântat, este timpul lui Dumnezeu. Este un timp care iese din banalitatea de fiecare zi, este un timp care ne apropie de Dumnezeu; este un timp binecuvântat prin pogorârea lui Dumnezeu pe pământ. Un timp care ne îngăduie să ne urăm unii altora mulţi ani. 

Pentru noi, creştinii, anii nu trec împotriva noastră, ci pentru noi, căci anii care trec nu ne îmbătrânesc, ci ne întineresc; noi nu suntem mai bătrâni, ci mai tineri, pentru că ne apropiem de Domnul chiar prin faptul că anii trec, că timpul se scurge. Deci, în mod paradoxal, nu devenim mai bătrâni, ci mai tineri. 

Dar noi nu vedem lucrurile întotdeauna în felul acesta, căci trăim continuu sub presiunea timpului. Noi prăznuim sărbătorile cu societatea, cu lumea în care trăim, care este o lume ce trăieşte cu viteza timpului de astăzi. Dar în timpul Dumnezeieştii Liturghii, ieşim din timp şi trăim un crâmpei de veşnicie. 

Devenim treptat nemuritori, căci ne umplem de Dumnezeu Însuşi prin har, prin rugăciune, prin împărtăşire, prin toate binecuvântările pe care le primim în Biserică de la Cel Care S‑a întrupat, care a luat trupul nostru. Pentru aceea putem să ne urăm mulţi ani, şi un an binecuvântat.

Timpul lui Dumnezeu, pătrunzând în timpul nostru, îl sfinţeşte pe el şi întreaga făptură şi face ca anii noştri să nu se scurgă împotriva noastră, ci pentru noi, dar anii noştri se scurg ducându‑ne către Cel pe Care Îl aşteptăm, către veşnicie, către viaţa veşnică, către binecuvântare, bunăvoinţă şi încrederea veşnică, pe care Dumnezeu le‑a făcut trimiţându‑ne pe propriul Său Fiu. 

Deci, când ne urăm unii altora mulţi ani, este, bineînţeles, pentru mântuire, aceşti ani se transformă ei înşişi în veşnicie, pentru fiecare dintre noi, pentru că noi am adăugat un an aproprierii noastre de Dumnezeu. 

Pentru aceasta îmi îngădui să vă urez un an bun şi binecuvântat de Domnul. Anul care urmează, ca şi anul ce a trecut, va lua pe unii dintre noi ca să‑i ducă spre Domnul, alţii vor veni pe acest pământ, şi viaţa continuă. Dar această viaţă depinde de noi înşine şi de binecuvântarea lui Dumnezeu, pe care o împărţim în această viaţă cu ceilalţi, de modul în care ne sfinţim noi înşine prin rugăciune. Ea depinde de asemeni de felul în care ne rugăm pentru cei ce ne înconjoară, pentru lumea întreagă, care mai are un pic şi se prăbuşeşte, se năruie în faţa lipsei noastre de măsură, a imaturităţii noastre faţă de ea. Pentru aceasta avem nevoie de binecuvântarea lui Dumnezeu, avem nevoie să binecuvântăm întreaga făptură, aşa cum facem la Bobotează, şi să cerem Domnului să nu ţină seama de păcatele noastre, de greşelile noastre, de tot ceea ce facem împotriva acestui dar pe care ni l‑a dăruit în această viaţă, înainte de a ne înfăţişa Lui.

Un an 2012 binecuvântat, Domnul să vă binecuvinteze pe toţi, şi să ne dăruiască bucuria de a ne revedea şi de a trăi frăţeşte întru El, după cum se cuvine. 

† Mitropolitul Iosif

Cuvântul Mitropolitului Iosif (ianuarie-februarie 2012)

Ultimele stiri
actualizate de doua ori pe saptamana

Din dragoste...

1 Noiembrie 2013

Un Festival luminos

1 Noiembrie 2013
Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale

Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale

Site-ul www.apostolia.eu este finanţat de GUVERNUL ROMÂNIEI - Departamentul pentru Românii de Pretutindeni