Biserică la Leeds pentru românii din nordul Angliei

publicat in Din viața parohiilor pe 7 Decembrie 2011, 12:11

Cu ajutorul Domnului și prin sârguința credincioșilor ei, din 20 octombrie 2011 parohia „Sfântul Macarie cel Mare” are propriul lăcaș de închinare, ca urmare a achiziționării bisericii „Saint Michael and All Angels” din Farnley/Leeds.

Atât biserica, cât și clădirea anexă și terenul aferent au fost cumpărate de la Dioceza Anglicană de Ripon și Leeds de către credincioșii parohiei prin efort propriu, proprietarul legal fiind Fundația „Saint Makarios the Great Ecclesiastical Trust”, special constituită în acest scop.

Clădirea bisericii datează din anul 1885, fiind construită în stil basilical roman cu elemente gotice. Biserica se găsește pe lista clădirilor de patrimoniu din Anglia, având statutul de monument istoric gradul II. Rădăcinile creștine ale locului sunt însă cu mult mai vechi, datând din anul 1180, secolul XII găsind, de altfel, întreaga regiune bine organizată din punct de vedere ecleziastic, cu episcopie la York și comunități creștine bine înfiripate aici încă din primul mileniu creștin. Astfel, primul episcop de York, Sf. Ierarh Paulinus (secolul VII), după o intensă lucrare misionară în Northumbria, a construit o biserică de lemn în Campoduno, numele roman al orașului Leeds de astăzi.

O consemnare din 1240 reafirmă continuitatea comunității creștine de la Farnley/Leeds; la fel, o altă consemnare din 1417. Din 1417 și până în 1700 biserica a fost reconstruită de trei ori. Prin 1761, lăcașul era în ruine, fiind nevoie de ridicarea altuia. O nouă biserică de piatră construită în stil victorian avea să apară în peisajul de la Farnley pentru încă o sută de ani, o rămășiță a acesteia putând fi văzută până astăzi: turla cu acoperiș semisferic, aflată la intrare. În 1844 biserica victoriană era demolată, pentru a face loc celei de astăzi. 

Noul proprietar al bisericii din Farnley/Leeds – parohia „Sfântul Macarie cel Mare” – se află sub jurisdicția Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și Meridionale cu sediul la Paris, fiind, din punct de vedere cronologic, a doua parohie românească din Marea Britanie după cea de la Londra I, și prima din insulele britanice care are în posesie un lăcaș de cult propriu. Aria acoperită de parohie include comitatele engleze Yorkshire și Greater Manchester, zone unde au fost identificate necesități de ordin pastoral‑misionar pentru emigrația românească din această parte a Angliei. Parohia a fost găzduită timp de șase ani de către Comunitatea Monastică Anglicană House of the Resurrection din Mirfield, o mică localitate situată la aproximativ 15 mile sud de orașul Leeds.

Începând cu 10 octombrie 2010, locul de slujire a fost mutat de la Mirfield la Farnley/Leeds, unde, după îndelungi căutări și demersuri, s‑a identificat biserica ce urma să facă obiectul recentei achiziții. Slujbele s‑au ținut într‑un spațiu improvizat din clădirea anexă până la data de 20 octombrie 2011, când, prin voia și mila Bunului Dumnezeu, comunitatea a reușit să cumpere și să intre în posesia bisericii și a clădirii anexe.

Prima Liturghie Ortodoxă a fost săvârșită duminică, 30 octombrie 2011, cu participarea a numeroși credincioși, alături de români aflându‑se și credincioși englezi și francezi convertiți la Ortodoxie, precum și greci din zonă. Slujba a fost oficiată de un mic sobor de preoți și diaconi de la parohiile românești învecinate: Birmingham (Pr. Mihai‑Răzvan Novacovschi și Arhid. Paul Longhin) și Newcastle‑upon‑Tyne (Pr. Serafim Aldea), care s‑au alăturat clericilor parohiei „Sfântul Macarie cel Mare” (Pr. Constantin Popescu și Diac. Ciprian‑Mihail Bădin). La slujbă a participat și Excelența Sa domnul Ambasador Ion Jinga, însoțit de o delegație a personalului diplomatic român acreditat la Londra.

Biserica monument istoric necesită reparații în regim de urgență, având zidul de vest și parțial acoperișul pe lista priorităților. În paralel cu reparațiile la exterior, interiorul bisericii urmează să fie reconfigurat și împodobit potrivit tradiției ortodoxe, nădăjduind ca într‑un viitor apropiat să se încredințeze, prin actul sfințirii, această biserică lui Dumnezeu.

„Nu nouă, Doamne, nu nouă, ci numelui Tău se cuvine slavă, pentru mila Ta și pentru adevărul Tău, ca nu cumva să zică neamurile: «Unde este Dumnezeul lor?»

Dar Dumnezeul nostru e în cer; în cer și pe pământ toate câte a voit a făcut.” (Ps. 113).

A consemnat, Pr. Constantin Popescu, Leeds, Anglia