Sf. Magnus apostolul ținutului Allgäu

publicat in Sinaxar pe 14 Septembrie 2020, 17:27

Între sfinții care au avut o contribuțieînsemnată la creștinareasud-vestului Germaniei de astăzi se numără și Sfântul Magnus, pomenit în Bisericile Ortodoxă și Catolică în ziua de 6 septembrie. De origine alamană sau retoromană, Sfântul Magnus s-a format la mănăstirea de la St. Gallen, fiind apoi chemat la misiune în ținutul Allgäu de către episcopul de Augsburg. Propovăduirea cu succes a creștinismuluiși numeroasele minunipe care le-a săvârșit au dus la trecerea lui în rândul sfinților, fiind considerat astăzi, pe bună dreptate, „apostolul ținutului Allgäu”.

Cea mai veche mărturie despre cinstirea Sf. Magnus o avem din secolul al 9-lea, în Martirologiul de la Reichenau, unde este pomenit cu numele și este consemnată și ziua trecerii sale în veșnicie. Informații despre viața acestui sfânt foarte popular ne oferă mai multe manuscrise, a căror valoare istorică este, în parte, constestată astăzi. Vita S. Magni Faucensis vetus1, scrisă în jurul anului 895,a fost foarte răspândită și de mai multe ori prelucrată, ultima dintre redactări aparținând călugărului Otloh de la mănăstirea „Sf. Emmeram” din Regensburg. Unii consideră că biografia a fost prelucrată chiar până în perioada barocului.

Această biografie ne relatează mai întâi plecarea călugărilor Gallus, Columban și Magnoald (așa cum era numit Sf. Magnus) din Irlanda. Magnoald a rămas împreună cu Teodor și Sf. Gallus la lacul Konstanz și a fost hirotonit diacon. După moartea Sf. Gallus a venit la el preotul Tozzo, spre a căuta misionari pentru ținutul Allgäu, un teritoriu în parte încăpăgân. Magnoald, numit de către localnici Magnus cel Mare, în urma unei minuni săvârșite la Bregenz (vindecarea unui orb), împreună cu Teodor, l-au însoțit pe preotul Tozzo spre acest ținut. Legat de minunea de la Bregenz, mai este relatat și faptul că orbul vindecat i-a mulțumit cu următoarele cuvinte: „Mare ești tu și mare este opera ta”! (Magnus es tu et magna opera tua!).

INFORMAȚII ISTORICE ȘI LEGENDARE

Așa relatează această Vita sosirea lui Magnus la St. Gallen, minunea de la Bregenz și mai apoi activitatea la Kempten și-n ținutul Allgäu. Cercetătorii moderni au stabilit între timp că unele din afirmațiile făcute în această Vita sunt anacronice, iar altele legendare.

Deși s-a născut în jurul anului 699, probabil, la St. Gallen, biografia îl face pe Magnus contemporan cu Sf. Gallus (†650) și Columban (+615), deși aceștia au trăit cu aproape jumătate / un secol mai devreme. Se pare că Magnus a crescut la St. Gallen, fiind de origine alamană sau retoromană și s-a călugărit la mănăstirea din St. Gallen, fiind contemporan cu Teodor, cel care a scris, mai târziu, prima sa biografie2hook up links in ghanahttps://apostolia.eu/index.php/no-credit-dating-sites/https://apostolia.eu/index.php/is-speed-dating-any-good/married speed datingnebraska dating app. În Evul Mediu târziua fost înființată în localitatea elvețiană Sargans și o „Frăție a Sf. Magnus”, care există și astăzi și care are ca scop, pe lângă operele caritative, păstrarea memoriei strămoșilor.8

BIBLIOGRAFIE

  • KLAM, Christian, art. Heiliger Magnus, Apostel des Algäus, înTraunsteiner Tagblatt, ediția electronică https://www.traunsteiner-tagblatt.de/das-traunsteiner-tagblatt/chiemgau-blaetter/chiemgau-blaetter-2019_ausgabe,-heiliger-magnus-apostel-des-allgaeus-_chid,1402.html, pagină accesată la data de 4 iunie 2019.
  • NAN, Alexandru, Pe urmele sfinților din Apus. Sfinții spațiului german, Cluj-Napoca 2017, pp. 45-72.
  • SCHÄFER, Joachim, art. Magnus von Füssen, în: SCHÄFER, Joachim, Ökumenisches Heiligenlexikon, în varianta electronică, pagină https://www.heiligenlexikon.de/BiographienM/Maginold_Mang.html, pagină accesată la data de 3 iunie 2019.
  • St. Magnusbruderschaft Sargans, cf. http://www.magnusbruderschaft-sargans.ch/geschichte/, pagină accesată la data de 7 iunie 2019.
  • WALZ, Dorothea,Der heilige „Ire” Magnus von Füssen, în: WALZ, Dorothea și KAFFANKE, Jakobus, Irische Mönche in Süddeutschland. Literarisches und kulturelles Wirken der Iren im Mittelalter, Heidelberg 2009, pp. 143-156.
Note:
1. Unii afirmă că Vita a fost scrisă în jurul anului 830, având 28 de capitole. Cf. Christian KLAM, art. Heiliger Magnus, Apostel des Algäus, în Traunsteiner Tagblatt, ediția electronică https://www.traunsteiner-tagblatt.de/das-traunsteiner-tagblatt/chiemgau-blaetter/chiemgau-blaetter-2019_ausgabe-heiliger-magnus-apostel-des-allgaeus_chid,1402.html, pagină accesată la data de 4 iunie 2019.
2. Joachim, SCHÄFER, art. Magnus von Füssen, în: Joachim, SCHÄFER, Ökumenisches Heiligenlexikon, învarianta electronică: https://www.heiligenlexikon.de/BiographienM/Maginold_Mang.html, pagină accesată la data de 3 iunie 2019.
3. Joachim, SCHÄFER, art. Magnus von Füssen, în: Joachim, SCHÄFER, Ökumenisches Heiligenlexikon, învarianta electronică: https://www.heiligenlexikon.de/BiographienM/Maginold_Mang.html, pagină accesată la data de 3 iunie 2019.
4. A se vedea activitatea misionară a Sfinților Corbinian, Bonifatie, Valentin și Rupert, în Alexandru NAN, Pe urmele sfinților din Apus. Sfinții spațiului german, Cluj-Napoca, 2017, pp. 45-72.
5. Se presupune că a existat încă din secolele 2-3 d. Hr. o stație (mansio) pe drumul inaugurat în timpul împăratului Claudiu, în anul 46 sau 47, care făcea legătura între Roma și orașul Augusta Vindelicorum (Augsburg), cf. Christian KLAM, art. Heiliger Magnus, Apostel des Algäus, înTraunsteiner Tagblatt, ediția electronicăhttps://www.traunsteiner-tagblatt.de/das-traunsteiner-tagblatt/chiemgau-blaetter/chiemgau-blaetter-2019_ausgabe,-heiliger-magnus-apostel-des-allgaeus_chid,1402.html, pagină accesată la data de 4 iunie 2019.
6. Dorothea WALZ, Der heilige „Ire” Magnus von Füssen, în: Dorothea WALZși Jakobus KAFFANKE, Irische Mönche in Süddeutschland. Literarisches und kulturelles Wirken der Iren im Mittelalter, Heidelberg 2009, pp. 143-156, aici 150.
7. Despre sărbătoarea și procesiunea organizată în cinstea Sf. Magnus la Füssen a se vedeahttps://www.allgaeu-ausfluege.de/04magnusfest.htm, pagină accesată la data de 7 iunie 2019.
8. Cf. http://www.magnusbruderschaft-sargans.ch/geschichte/, pagină accesată la data de 7 iunie 2019.