Apare cu binecuvântarea Înaltpresfinţitului Părinte Mitropolit Iosif

Cauta in site
Adaugat la: 9 Mai 2020 Ora: 15:14

Înălțarea Domnului și îndumnezeirea noastră

Prin Înălțarea Domnului nostru Iisus Hristos se desăvârșește îndumnezeirea firii Sale omenești, dar și a noastră, a celor care ne‑am îmbrăcat întru El prin Botez și ne hrănim cu trupul Său, jertfit, înviat și înălțat de pe pământ la cer.

La momentul Înălțării, Hristos nu‑și leapădă trupul omenesc ca pe ceva de care S‑a folosit o vreme, ci îl transfigurează și‑l așează pe tronul slavei dumnezeiești. Deși cât a fost în trup, pe pământ, Hristos a rămas nedespărțit de Tatăl ceresc, la Înălțare El se reașează de‑a dreapta lui Dumnezeu Tatăl, într‑o stare nouă, purtând acum în Sine firea noastră omenească, pe care a curățit‑o de păcat și a îndumnezeit‑o prin ascultarea Sa desăvârșită, ca om, față de Tatăl.1

De la Întruparea Sa, Hristos nu mai este doar Fiul lui Dumnezeu, ci și Fiul Fecioarei sau, cum El Însuși Se numește, Fiul Omului. După Înălțare, în firea Sa umană, care ne cuprinde pe toți, suntem așezați împreună cu El pe tronul dumnezeiesc, în sânul Preasfintei Treimi, bucurându‑ne de viața de iubire și de comuniune desăvârșită dintre Tatăl, Fiul și Sfântul Duh. Astfel suntem îndumnezeiți, însă neschimbându‑ni‑se firea omenească, înnoită acum și transfigurată prin participarea la slava lui Hristos. În această cinste la care Dumnezeu ne înalță, Sfântul Ioan Gură de Aur ne spune că suntem ridicați „mai presus de îngeri”, înălțați „peste arhangheli, peste heruvimi și serafimi” și așezați pe tronul  lui Dumnezeu.2 Acesta este pogorârea și deschiderea lui Dumnezeu spre noi, prin care ne împărtășim din preaplin de milostivirea și de părinteasca Lui iubire, care dorește să fim și noi acolo unde și El este. 

Deși S‑a înălțat, Hristos rămâne, prin Duhul Sfânt, în Biserică și în sufletul nostru. Tatăl și Fiul sunt acum pe tronul ceresc, dar și în noi (Ioan 14, 23).3 Astfel, nu se poate spune că Dumnezeu este departe de noi, căci Fiul lui Dumnezeu este Unul dintre noi, iar noi am devenit, prin Întruparea Sa, frații și surorile Sale, fiii și fiicele lui Dumnezeu, iar între noi frați și surori. Datorită lui Hristos nu mai suntem doar fapturi ale lui Dumnezeu, suntem prietenii Săi (Ioan 15, 15). Nimeni nu mai poate întreba “unde este Dumnezeu?”, căci Dumnezeu este în noi și noi suntem în Dumnezeu. De acum existența lui Dumnezeu și a noastră sunt unite pentru veșnicie. Așa cum spunea părintele Stăniloae, o inimă omenească bate acum în Sfânta Treime.4

Ca Dumnezeu și Om, Hristos a suferit și continuă să sufere cu fiecare dintre noi, fiindcă Îi purtăm chipul imprimat adânc în ființa noastră.5 Acest lucru nu‑l înțeleg cei care Îl acuză pe Dumnezeu de răul din lume sau nu‑l cunosc pe Dumnezeul suferinței și al iubirii, negându‑i existența. În necazurile noastre, când Hristos suferă cu noi, dacă ne asumăm aceste suferințe temporare, oricare ar fi ele, vom învia negreșit cu Hristos, biruind răul din noi și din lume. Înviați duhovnicește, ne vom înălţa spre măsura lui Hristos Omul și Dumnezeu, Cel ce pentru noi S‑a făcut Om, ca noi să devenim precum El este, după cum zice şi Sfântul Grigorie Palama: „[Hristos] S‑a înălțat în slavă și a intrat în Sfânta Sfintelor cea nefăcută de mână și a șezut de‑a dreapta măririi în ceruri, pe același tron al dumnezeirii, pentru ca de aceeași dumnezeire să facă (părtașă – n.n., L.B.) firea noastră cu care S‑a amestecat.“6.

Așadar, prin Înălțare se desăvârșește taina unirii și a iubirii dintre noi și Dumnezeu, care dintru început ne‑a creat să fim părtași chipului și asemănării Sale. Prin Înălțare, Hristos ne trage pe toți la El (Ioan 12, 32) și ne asigură că nu ne lasă singuri, ci rămâne cu noi într‑o legătură chiar mai strânsă, pentru veșnicie.

Note:

1. Hristos a împlinit prin ascultare porunca pe care Adam a călcat‑o și astfel ne‑a ridicat din nou la slava noastră dintru început, ba chiar la mult mai multă cinste.
2. Sf. Ioan Gură de Aur, „Cuvânt la Înălțarea Domnului”, în Predici la duminici și sărbători, Ed. Bunavestire, Bacău, 2005, p. 20, citat de P.F. Patriarh Daniel în „Înălțarea Domnului la cer – slava omului îndumnezeit”, predică la praznicul Înălțării Domnului, 2009, ținută în catedrala Sf. M. Mc. Gheorghe a Patriarhiei ecumenice din Constantinopol (Revista Lumina, 29/5/2009).
3. A se vedea și P.F. Patriarh Daniel, „Înălțarea Domnului la cer – slava omului îndumnezeit”.
4. Pr. prof. dr. Dumitru Stăniloae, Teologia dogmatică ortodoxă, vol. II, EIBMBOR, București, 1996, p. 123, citat de P.F. Patriarh Daniel în „Înălțarea Domnului la cer – slava omului îndumnezeit”.
5. Așa explică majoritatea Sfinților Părinți ai Bisericii chipul lui Dumnezeu din om, prin prisma versetului 1:26 din cartea Facerii: Fiul lui Dumnezeu este prototipul după care sfatul Sfintei Treimii Îl plăsmuiește pe om. De aceea, Fiul este Cel care se întrupează pentru mântuirea noastră.
6. Sf. Grigorie Palama, „Omilia 21. La Sfânta Înălțare”, în Omilii, vol. II, Ed. Anastasia, București, 2004, p. 15, citat de P.F. Patriarh Daniel în „Înălțarea Domnului la cer – slava omului îndumnezeit”.
Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale

Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale

Site-ul www.apostolia.eu este finanţat de GUVERNUL ROMÂNIEI - Departamentul pentru Românii de Pretutindeni

Conținutul acestui website nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni

Departamentul pentru rom창nii de pretutindeni