publicat in Pagina copiilor pe 13 Martie 2020, 20:48
Dragi copii, Buna Vestire este cea mai veche sărbătoare a Maicii Domnului.
Cultul Fecioarei Maria s-a dezvoltat în special după acordarea libetăÅ£ii pentru creÅŸtini de către împăratul Constantin cel Mare.
Ca o urmare firească, Biserica a rânduit sărbători în cinstea Maicii Domnului, iar una dintre cele mai cunoscute este Buna Vestire, care se prăznuieÅŸte în fiecare an pe 25 martie.
Sărbătoarea Bunei Vestiri este rânduită pentru amintirea zilei în care Sfântul Arhanghel Gavriil a vestit Sfintei Fecioare că va naÅŸte pe Fiul lui Dumnezeu. Ea a fost aÅŸezată în ziua de 25 martie, cu nouă luni înainte de NaÅŸterea Domnului, pentru că acum are loc zămislirea dumnezeiescului Prunc în pântecele Fecioarei Maria. Temeiul scripturistic al sărbătorii îl găsim în primul capitol al Sfintei Evanghelii după Luca:
„Iar în a ÅŸasea lună a fost trimis îngerul Gavriil de la Dumnezeu, într-o cetate din Galileea, al cărei nume era Nazaret, către o fecioară logodită cu un bărbat care se chema Iosif, din casa lui David; iar numele fecioarei era Maria. Åži intrând îngerul la ea, a zis: Bucură-te, ceea ce eÅŸti plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată eÅŸti tu între femei. Iar ea, văzându-l, s-a tulburat de cuvântul lui ÅŸi cugeta în sine: Ce fel de închinăciune poate să fie aceasta? Åži îngerul i-a zis: Nu te teme, Marie, căci ai aflat har la Dumnezeu. Åži iată vei lua în pântece ÅŸi vei naÅŸte fiu ÅŸi vei chema numele lui Iisus. Acesta va fi mare ÅŸi Fiul Celui Preaînalt se va chema ÅŸi Domnul Dumnezeu Îi va da Lui tronul lui David, părintele Său. Åži va împărăÅ£i peste casa lui Iacov în veci ÅŸi împărăÅ£ia Lui nu va avea sfârÅŸit. Åži a zis Maria către înger: Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu ÅŸtiu de bărbat? Åži răspunzând, îngerul i-a zis: Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine ÅŸi puterea Celui Preaînalt te va umbri; pentru aceea ÅŸi Sfântul care Se va naÅŸte din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema. Åži iată Elisabeta, rudenia ta, a zămislit ÅŸi ea fiu la bătrâneÅ£ea ei ÅŸi aceasta este a ÅŸasea lună pentru ea, cea numită stearpă. Că la Dumnezeu nimic nu este cu neputinÅ£ă. Åži a zis Maria: Iată roaba Domnului. Fie mie după cuvântul tău! Åži îngerul a plecat de la ea.“
Buna Vestire este o sărbătoare foarte aÅŸteptată, datorită evlaviei pe care credincioÅŸii o au către Maica Domnului. Ea este o sărbătoare a bucuriei, care anunÅ£ă începutul mântuirii. „Fără Buna Vestire nu avem nici Crăciun, nici PaÅŸte“, spunea un cunoscut părinte. Bucuria anunÅ£ată de Înger cuprinde astăzi comunităÅ£ile credincioÅŸilor ÅŸi se adresează fiecăruia dintre noi, dându-ne făgăduinÅ£ă ÅŸi speranÅ£ă: „Cele ce nu sunt cu putinÅ£ă oamenilor sunt cu putinÅ£ă la Dumnezeu“.
Cea mai veche reprezentare a Bunei Vestiri este fresca din catacomba Priscillei din Roma, din secolul al II-lea. Aceasta îl înfăÅ£iÅŸează pe Arhanghelul Gavriil lângă Fecioara Maria, care îl Å£ine deja pe Prunc în braÅ£e. Aici, ca ÅŸi în alte reprezentări din primele secole, îngerul apare fără aripi, poate din reÅ£inerea firească a artiÅŸtilor creÅŸtini de a nu îl asemăna cu anumite figuri păgâne înaripate. Abia după Constantin cel Mare îngerii sunt înfăÅ£iÅŸaÅ£i cu aripi.
O altă reprezentare remarcabilă a Bunei Vestiri este din anul 440, în mozaic, ÅŸi se găseÅŸte în Basilica „Santa Maria Maggiore“ din Roma. Scena o arată pe Fecioara Maria între îngeri înaripaÅ£i purtând nimburi, ca o împărăteasă alături de curtenii săi. Deasupra ei zboară Arhanghelul Gavriil, vestindu-i întruparea Fiului de la Duhul Sfânt, închipuit de porumbel alb care coboară peste ea. În dreapta este ÅŸi dreptul Iosif, căruia îngerul îi descoperă taina.
O altă reprezentare veche este miniatura armeană din Evangheliarul Echmiadzin (sec. al VI-lea) care se aseamănă foarte mult cu icoana păstrată până astăzi în Biserica noastră.
Buna Vestire este pictată pe iconostas, în registrul praznicelor împărăteÅŸti. Scena apare și pe uÅŸile Sfântului Altar, prin care ni se aduce la sfintele slujbe, în forma cea mai deplină, vestea cea bună a mântuirii noastre.