Adaugat la: 12 Ianuarie 2020 Ora: 15:14

Simeon, primitorul de Dumnezeu

Dragi copii, pe 2 februarie, prăznuim Întâmpinarea Domnului, o sărbătoare care îl are în prim-plan pe Dreptul Simeon. Potrivit Tradiţiei, el a făcut parte dintre cei 72 de traducători (câte 6 din fiecare neam al lui Israel) ai Scripturii.

În secolul III înaine de Hristos, Ptolemeu al II-lea Filadelful (284-247) îi convoacă la Alexandria pe cei 72 de înţelepţi pentru a traduce Vechiul Testament în greceşte, traducere care, după numărul autorilor, avea să fie numită Septuaginta („șaptezeci” în latină). Faraonul îşi dorea mult această scriere în monumentala Bibliotecă din Alexandria, una dintre cele Şapte Minuni ale Lumii.

Când Simeon ajunge la pasajul „Iată, Fecioara va lua în pântece şi va naşte fiu” (Isaia 7, 14), el traduce „Fecioară” prin „Femeie”, pentru că i se pare imposibil ca o fecioară să nască. Pentru îndoiala sa (izvorâtă din prudență, nu din reavoință), Dumnezeu îi dă o „pedeapsă blândă”: să nu moară până nu-L va vedea cu ochii lui pe Cel născut din Fecioară.

Când Iisus împlinește 40 de zile, este dus de Iosif și Maria la templu, pentru a fi închinat lui Dumnezeu, conform tradiției iudaice pentru primul născut. Simeon, care era preot și avea aproape de 300 de ani, este cel care îl primește în brațele sale pe Prunc.

Pe loc, de pe ochii minții i se ia ceața: îl ținea în brațe pe Mântuitorul lumii! Atunci rostește zguduitoarea frază: „Acum slobozeşte pe robul Tău, Stăpâne, după cuvântul Tău, în pace, că văzură ochii mei mântuirea Ta, pe care ai gătit-o înaintea feţei tuturor popoarelor; lumină spre descoperirea neamurilor şi slava poporului Tău Israel”.

 

LA ÎNTÂMPINAREA DOMNULUI,
MAICA TEODOSIA LAȚCU 
 
N-ai înţeles slăvita proorocie:
O sabie îţi va străpunge sânul.
 
Priveşti zâmbind spre Simeon bătrânul.
Te-ntrebi în gând: Ce sabie să fie?
În fericirea Ta nevinovată,
Tu Maică azi în templu L-ai adus
Pe Cel ce Templul l-a sfinţit nespus,
Din veci cu dreapta Lui cea minunată.
Şi poate-asculţi cu frică şi uimire,
Cuvintele bătrânului prooroc,
Mirându-se de atâta dor şi foc,
Ce-ntâmpini tu în templu la venire.
Copilul L-ai lăsat doar o clipită,
În braţele slăbite de bătrân.
Iar dreptul Simeon a strâns la sân,
Cu foc aprins, comoara negrăită.
El ochii şi-i ridică-n rugăciune,
De viaţă vrea să fie izbăvit,
Căci iată azi în braţe a primit
Un Soare, care veşnic nu apune.
 
Tu Prea curată, Doamna noastră dulce,
Pe Pruncul tău cel Sfânt, adu-ni-L iar.
Să vii din nou cu El către altar,
Şi-n braţe să ni-L pui ca să se culce;
Fă să-L primim în inimi Prea Curată,
Şi-ntr-Însul izbăvire să aflăm,
Ca dreptul Simeon, noi să strigăm:
„Văzut-am mântuirea întrupată”
Şi ca bătrânului prooroc, şi nouă
Să ni-L aduci pe Pruncul mic şi sfânt,
Şi uită Doamnă, tainicul cuvânt,
Că sufletul ţi se va rupe-n două.
 
Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale

Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale

Site-ul www.apostolia.eu este finanţat de GUVERNUL ROMÂNIEI - Departamentul pentru Românii de Pretutindeni

Conținutul acestui website nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni

Departamentul pentru rom창nii de pretutindeni