Henri Berthelot. Cel mai român dintre generalii francezi din Primul Război Mondial (2)

Înainte de 1945

Vestea morţii generalului, în 28 ianuarie 1931, consternează poporul român. „Amintirea lui a rămas înscrisă în adâncul sufletelor noastre”, îi telegrafiază regele Carol al II‑lea preşedintelui Republicii Franceze. „Deplângem toţi, în România, pierderea acestui mare prieten al ţării noastre”¹. Ziarul L’Indépendence Roumaine, cotidian de limbă franceză tipărit la Bucureşti, îşi intitulează cu emoţie editorialul din 30 ianuarie „Berthelot al nostru”. În teritoriu, ţăranii din Fărcădinul de Jos, care l‑au cunoscut îndeaproape, decid ca de acum înainte satul lor să se numească General Berthelot. La Bucureşti, o slujbă de pomenire are loc la biserica Mihai Vodă, în prezenţa membrilor guvernului român. Iar Ministerul Educaţiei hotărăşte încetarea cursurilor în şcolile din ţară, timp de o oră, pe parcursul căreia profesorii vor prezenta elevilor însemnătatea misiunii lui Berthelot pentru România în timpul Primului Război Mondial.

Berthelot aparţine istoriei României, după cum o dovedesc numeroasele lucrări publicate între cele două războaie, lucrări în care sunt exprimate admiraţia şi recunoştinţa românilor pentru ajutorul militar venit din Franţa. Încă din anul 1918, generalul Găvănescu celebrează rolul de prim ordin jucat de „unul din generalii cei mai distinşi ai Franţei”². „Odată cu venirea generalului Berthelot la comanda misiunii militare”, notează marele istoric Gh. I. Brătianu, „am beneficiat nu numai de strălucitul şef militar şi organizator, dar mai cu seamă de spiritul victorios al Franţei eterne”³hindi songs hook uphttps://apostolia.eu/index.php/totally-free-dating-sites-in-south-africa/. Nicolae Cerbulescu, Generalul Henri Berthelot, Sibiu, 1931, p. 43.