La Congres au fost prezenți clericii și laicii reprezentanți ai fiecărei parohii din cuprinsul Mitropoliei. Lucrările s-au desfășurat timp de trei zile: Joi, Vineri și Sâmbătă. În ultima zi a Congresului, Duminică, cei patru ierarhi au săvârșit Sfânta Liturghie, împreună preoții, diaconii și credincioșii prezenți la sediul Mitropolie de la Limours.

Primii invitați au început să sosească miercuri, 30 iunie la sediul Mitropoliei. Seara a avut loc Vecernia, la care au participat clericii și laicii prezenți. A doua zi, Joi, cu începere de la ora 7.00 a avut loc Dumnezeiasca Liturghie prezidată de către Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Franței, Preasfințitul Marc Nemțeanul. Și zilele de Vineri și Sâmbătă au fost deschise prin slujirea Sfintei Liturghii de către Preasfințitul Timotei, Episcopul Spaniei și Portugaliei Vineri; iar Sâmbătă de către Preasfințitul Siluan Episcopul Italiei, înconjurați fiind de către preoții prezenți la manifestări.

Prima sesiune a Congresului a fost deschisă de către Mitropolitul Iosif, care a subliniat necesitatea acestei întâlniri în contextul pastoral occidental și a prezentat invitații care vor lua parte la desfășurarea lucrărilor. Prima prelegere a fost susținută de părintele Patriciu Vlaicu având ca temă: "Conştiinţa canonică în Biserică". Prelegerea a subliniat apariția și dezvoltarea Canonului în Biserica Primară și aspectele spirituale ale acestuia. Cuvintele de referință ale prezentării părintelui au fost Ortodoxie și Ortopraxie; accentuând ideea că o dreaptă trăire a învățăturilor evanghelice nasc canonul, adică dreapta credință (Ortodoxia) dă naștere dreptei trăiri (Ortopraxia). Pornind de la această temă, pentru o mai bună asimilare și însușire a principiilor expuse de părintele Patriciu s-au alcătuit șapte grupuri de lucru având fiecare unu sau doi moderatori. Toate grupurile au avut ca temă de bază diferitele aspecte prin care poate fi înțeles și aplicat canonul în Biserică. Temele principale care au guvernat atelierele de lucru au fost două și anume: Viața de familie, cu toate aspectele în Biserică, grupurile propunând următoarele subiecte de abordare:"Participarea copiilor la viaţa comunitară", atelier moderat de părintele Adrian Diaconu; "La canonicité et la glorieuse liberté des enfants de Dieu", atelier susţinut de părintele Jean De La Rosa, "Conştiinţa canonică şi viaţa de familie"; atelier condus de părintele Silviu Petre Pufulete.

A doua temă importantă a fost conturată de slujirea în Occident în condiții speciale, în lăcașuri de cult diferite, și anume: "Practica slujirii Sfintei Liturghii", referat susţinut de părinţii Constantin Târziu şi Adrian Iuga, iar ultimul atelier al primei zile, "Muzica bisericească", a fost susţinut de părintele Roger Coresciuc. La finalul primei zile, într-o mini-conferință, s-au prezentat concluziile atelierelor de lucru, de către moderatorii acestora. La aceste ateliere au participat toți cei prezenți atât clerici cât și laici. Un aspect foarte important a fost prezența laicilor, ca membrii activi ai discuțiilor, care au conturat o viziune amplă asupra temelor propuse prin aportul lor personal.

A doua zi, Vineri, Congresul a debutat prin prelegerea: “Ortodoxie şi Occident, punct de vedere istoric”, susținută de părintele Noël Tanazacq. Aceasta a urmărit să puncteze relațiile între Biserica Ortodoxă și Romano Catolică de-a lungul istoriei. Părintele Noël a accentuat ideea că ortodoxia este proprie identității creștine și ecleziologice a Franței pentru primul mileniu creștin. S-au subliniat evenimentele istorice care au dus la ruperea relațiilor celor două Biserici. O idee importantă a fost conturată prin definirea conceptelor de Occident și Orient: acești termeni nu reprezintă un teritoriu geografic delimitat de politică, ci un spațiu al ideilor în dialog, idei caracterizate prin norme diferite care le generează.

A urmat cea de a doua prelegere, cea a invitatului special al acestui Congres, Înaltpreasfințitul Serafim, Mitropolitul Europei Centrale și de Nord, cu tema “Importanţa rugăciunii în lumea secularizată”. Înaltpreasfințitul Serafim a subliniat importanța rugăciunii în epoca contemporană, pentru omul bulversat de grijile acestei lumi. Tema a atins și un model de rugăciune: Rugăciunea inimii și modalitatea de a o practica. S-a punctat și rolul rugăciunii trupului, metaniile, în dobândirea rugăciunii inimii și a liniștii sufletești. Nu au lipsit nici remarcile cu privire la exagerările ne-duhovnicești în care rugăciunea nu mai ajută și fortifică sufletul și trupul, ci sleiește omul de puterile sufletești și trupești. Accentul a fost pus pe rugăciunea care îl întărește pe credinciosul de azi.

Ca și în prima zi, cele două prelegeri au fost urmate de discuții în ateliere de lucru pe teme derivate din prelegeri. Astfel s-au creat opt ateliere de lucru în care cei prezenți s-au putut înscrie în funcție de domeniul de interes. Temele principale ale grupurilor au fost în număr de trei și anume: Rugăciunea în familia contemporană cu atelierele: "Rugăciunea şi activitatea profesională", atelier animat de Ştefan Căpităneanu, "Rugăciune şi viaţa de familie - viaţa de cuplu, relaţia soţ-soţie", "Relaţia dintre părinţi şi copii", referat susţinut de părintele Nicolae Florea ; Ortodoxia și Occidentul cu atelierele: "Ortodoxia şi cultura", prezentat de părintele Marc Antoine Costa de Beauregard, "Acces, prezenţă şi viitorul occidentalilor în Ortodoxie", susţinut de părintele Yves Dulac; iar ultima tema a fost Știință și Teologie cu atelierele : "Ortodoxie şi media", atelier prezentat de părintele Iulian Nistea şi Bogdan Vlaicu, și "Ortodoxie şi reflecţie ştiinţifică", atelier susţinut de părintele Răzvan Ionescu şi Luc Bărbulescu. După discuțiile din atelierele de lucru s-au prezentat concluziile. S-a accentuat nevoia de rugăciune în epoca contemporană, modul în care transmitem și valorificăm credința aici în Occident, nevoia de rugăciune în familia ortodoxa și cooptarea în acest mod de viață a copiilor; provocarea dintre Teologie și Știință atât sub aspectul unui dialog ideatic, dar și al utilizării resurselor mediatice în folosul creștinului contemporan.

Un loc aparte l-au avut și alți doi invitați speciali Pr. Dorin Opriș și preoteasa Monica, din România, din Alba Iulia, care au moderat în cele două zile de prelegeri două ateliere cu privire la catehizarea copiilor și adulților. Un atelier în același sens a fost condus și de preotul Dan Săvan.

Cea de a doua zi a marcat de asemenea întruniri de ordin administrativ; cu începere de la ora 17:00 Adunarea Mitropolitană ordinară, iar cu începere de la ora 20:00 Adunarea generală a Asociaţiei cultuale Mitropolia Ortodoxă Română a Europei Occidentale şi Meridionale. În cea de a treia zi Adunarea Eparhială a Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Europei Occidentale s-a reunit de la ora 9. 30. În cadrul acestor ședințe administrative s-a făcut un bilanț al activităților din Mitropolie din ultimii doi ani. S-au votat noi membri pentru Adunarea Mitropolitană ordinară. S-au prezentat rapoartele de activitate a fiecărei Episcopii în parte. În după-masa aceleiași zile, membrii participanți au avut răgazul de câteva ore pentru a vizita Parisul.

Ultima zi a fost dedicată slujirii Sfintei Liturghii și dialogului liber între membrii prezenți la acest eveniment. În timpul sfintei Liturghii au avut loc și două hirotonii: ipodiaconul Gontran POUSSOU a fost hirotonit diacon de către Preasfințitul Marc, iar diaconul Răzvan Bena a fost hirotonit preot misionar de către Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Iosif.

Așadar, Congresul a reușit să se grupeze episcopi, preoți, diaconi și laici din toate țările pe care le are în jurisdicție Mitropolia Ortodoxă Română Europei Occidentale și Meridionale punându-i în dialog sincer unii cu alții.

A.I