Apare cu binecuvântarea Înaltpresfinţitului Părinte Mitropolit Iosif

Cauta in site
Adaugat la: 1 Noiembrie 2008 Ora: 15:14

Élisabeth Behr-Sigel (I): Chinurile Primului Război Mondial

Élisabeth Behr-Sigel (I): Chinurile Primului Război Mondial

Despre Élisabeth Behr-Sigel avem adesea imaginea unei doamne în cârjă, pledând cu o voce emoţionantă pentru hirotonia femeilor. Însă, ar fi bine să vedem că această mare doamnă a ortodoxiei, de o statură plăpândă de altfel, nu a fost mereu o înflăcărată susţinătoare a feminismului în care am vrut noi să o transformăm în ultimii ani ai vieţii sale. Revenind la începutul poveştii sale şi făcând un pas cu un secol în urmă, vom înţelege mai bine care a fost drumul acestei figuri marcante a Bisericii din Occident în secolul al XX-lea.

Ne găsim în anul 1907. Pe străzile din Strasbourg, capitala Alsaciei-Lorenei, rezonează intonaţiile vocilor germane: Alsacia-Lorena face parte, din 1870, din imperiul german. Într-o mică comună lăturată oraşului, într-o duminică însorită de iulie, Emma Sigel, evreică din Boemia şi soţie a lui Charles Sigel, într-un cadru comercial din Braseria Fischer, dă viaţă unei fetiţe. Micuţa Élisabeth, alintată Liselotte de apropiaţii săi, creştea într-o atmosferă cosmopolită, marcată de influenţa germană şi de şederile în Boemia la familia evreiască a mamei sale. Botezată luterană, este lăsată liberă de orice practică religioasă. Tatăl său nu merge la biserică decât o dată pe an în Vinerea Mare, iar mama ei nu spune rugăciunile evreieşti decât în marea zi a iertării.

Are o copilărie veselă şi fără nicio grijă. Liselotte are două bune colege, Herta şi Jeanne, cu care se amuză alergând prin suburbiile încă foarte rurale din Strasbourg. Urmează apoi la şcoală peripeţiile legate de povestirile biblice care o fascinează. Provenită din burghezia înstărită, fetiţa este la adăpost de orice preocupare materială.

Dintr-odată, norii se înteţesc pe cerul politic al Europei. 1914 este vremea mobilizării generale. Fetiţa nu înţelege deloc mizele luptei din jurul ei şi din care nu vede decât luarea cazărmilor de pe drumul şcolii ei, de unde aduce foarte mândra o minge captivă.

Armistiţiul din 1918 pune capăt copilăriei sale fericite. Herta, prietena ei nemţoaică, este constrânsă să se stabilească cu familia ei de cealaltă parte a Rinului. Neputând face faţă ruinării, tatăl său se sinucide. Cele două fete, descumpănite de izbucnirea morţii din lumea lor de joc, bat la uşa unei biserici pentru a căuta o consolare.

Alsacia revine Franţei, iar Liselotte, crescută ca o mică nemţoaică, trebuie de acum să asimileze limba şi cultura noii ei ţări. Acesta este sfârşitul unei copilării fără griji şi răsfăţate. Pentru Élisabeth, începe o perioadă a întrebărilor – preludiul unei cercetări care o va face să treacă graniţa.

Olga Lossky – Laham

Élisabeth Behr-Sigel (I): Chinurile Primului Război Mondial

Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale

Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale

Site-ul www.apostolia.eu este finanţat de GUVERNUL ROMÂNIEI - Departamentul pentru Românii de Pretutindeni

Conținutul acestui website nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni

Departamentul pentru rom창nii de pretutindeni