De ce aghiasma nu se strică?

Aghiasma nu se strică niciodată; ea nu se strică prin lucrarea Domnului, datorită prezenţei în ea a harului lui Dumnezeu, iar nu din alte motive, precum intrarea în contact a apei cu argintul (dezinfectant) sau pentru asocierea ei cu busuiocul (superstiţie).

Dumnezeu a făcut creaţia, la început, nestricăcioasă. Aceasta a deve­nit stricăcioasă prin păcat.

Prin har, apa devine nestricăcioasă, ca pârgă, ca mărturie a felului în care va fi creaţia în Eshaton, în Viaţa viitoare: „firea apelor se sfinţește”.

De ce a doua zi după Bobotează se sărbătoreşte „Soborul Sfântului Ioan Botezătorul” şi nu, simplu, „Sfântul Ioan Botezătorul”?

Pentru că și în această zi se slujește tot „în sobor”, ca în praznicul care o precedă, Boboteaza, și cu care este în strânsă legătură. De fapt, este o continuare a sărbătorii precedente. Persoana care se cinstește, Sfântul Ioan Botezătorul, a avut un rol important în cadrul botezului Domnului.

Numirea de „sobor” nu se referă la un sobor de sfinţi sărbătoriţi îm­preună cu Sfântul Ioan, ci la soborul slujitorilor care participă și în aceas­tă a doua zi, iar raţiunea istorică este pelerinajul la Locurile Sfinte. Pentru a-i mângâia pe pelerinii care veneau de departe, se prelungea praznicul și a doua zi și era la fel de important.