INTRODUCERE

În zilele noastre, cu parolele nu e de joacă. Ele pot să dea acces la o bună parte din viaţa pri­vată a persoanei (email, reţele sociale etc.), la informaţii profesionale şi, nu în ultimul rând, la buzunarul omului, prin serviciile financiar-bancare online (online banking, PayPal etc.). Yahoo vrea să fie haios şi adevărat în acelaşi timp atunci când spune că parola e ca periuţa de dinţi: o alegi cu grijă să fie cât mai bună şi nu o împarţi cu nimeni!

DIFERITE NIVELE

Mai întâi de toate, înainte de o alege o parolă, analizaţi bine ce fel de parolă aveţi nevoie pentru un anumit site. Clasaţi siturile pe nivele de risc şi de seriozitate, pentru că ciber-criminalii atacă mai întâi siturile cu securitate scăzută ca să folosească eventual informaţiile furate pentru a ataca situri şi servicii mai securizate, dar şi mai sensibile, precum băncile şi serviciile financiare (sursă: Microsoft).

Pentru situri cu risc redus pentru utilizator în caz de atac, cum ar fi un site de ştiri on-line (la care daţi cât mai puţine informaţii posibile), puteţi utiliza o parolă uşor de amintit; aceeaşi parolă o puteţi folosi pe alte situri sau servicii cu risc scăzut (sursă: Apple).

Pentru siturile cu informaţii sensibile, cum ar fi parola de administrator de sistem sau un cont bancar online, dar şi emailuri şi reţele sociale, folosiţi parole unice şi greu de ghicit, câte o parolă pentru fiecare zonă separată, şi nu o reutilizaţi în altă parte. În acest fel, în cazul în care o parolă este compromisă, alte zone sensibile nu vor fi afectate (sursă: Apple).

RELAŢII ÎNTRE SITURI ŞI SERVICII

Aproape toate siturile de „servicii” – cum ar fi Apple, Amazon, Adobe, eBay etc. –, dar şi reţelele sociale (Facebook, Twitter etc.) necesită un email. Dar şi serviciile de email necesită azi adesea un alt email. Nu puneţi niciodată aceeaşi parolă la cele două emailuri, şi nici aceeaşi parolă ca la email la serviciul care foloseşte acel email. Astfel, dacă vreodată un serviciu e com­promis, emailul care este legat de el rămâne în siguranţă şi poate fi folosit pentru a recupera serviciul compromis.

Emailul (sau emailurile) prin care se face recuperarea parolelor sau a accesului la servicii eventual compromise, pe care să îl consideraţi ca un bunker de refugiu, trebuie să aibă o paro­lă foarte solidă şi cu siguranţă unică.

În rezumat minimal:

• Două emailuri – două parole.

• Facebook foloseşte email-nr-1 – parola de Facebook diferă de parola de la email-nr-1.

• Emailul de recuperare – parolă foarte solidă şi unică.

AŞA NU

Înainte de a spune ce trebuie să conţină o parolă bună, trebuie neapărat să spunem ce NU trebuie să conţină o parolă bună:

• Nu trebuie să conţină date de naştere familiale sau alte date uşor de ghicit.

• Nu trebuie să conţină numere de telefon uşor de ghicit.

• Nu trebuie să conţină nume din familie (nici ale câinilor şi pisicilor din familie).

• Nu trebuie să conţină nici un fel de alte informaţii personale uşor de obţinut azi (numă­rul sau tipul maşinii, numele angajatorului, al şcolii, al străzii, al oraşului etc.).

• Nu trebuie să conţină serii comune de numere sau litere (12345, 7777, abcdef, FFFFF etc).

• Nu trebuie să conţină cuvinte din dicţionar, din nicio limbă (doar dacă sunt modificate – vezi mai jos).

CUM SĂ-MI CREEZ O PAROLĂ BUNĂ

În sfârşit, am ajuns la una din ultimele etape: cum să-mi creez parola.

Azi, o parolă trebuie să aibă cel puţin 8 caractere şi caractere variate: litere mici şi mari, ci­fre, semne de punctuaţie şi simboluri.

Toate cele patru articole serioase pe care le folosesc în această sinteză (Apple, Google, Microsoft, Yahoo) recomandă să ne creăm parolele pornind de la scurte propoziţii familiare nouă, urmând mai multe etape de consolidare a securităţii, după cum urmează:

• Etapa 1: Caută o propoziţie familiară, de exemplu: „Lapte acru şi bătut se numeşte atri­but”. De acord, e cam lungă, dar te poţi limita la „Lapte acru şi bătut”

• Etapa 2: Elimină spaţiile dintre cuvinte (şi diacriticele). Rezultă: „Lapteacrusibatut”.

• Etapa 3: Introdu nişte greşeli sau alterări intenţionate, gen: „LaptakruzibaTTut”.

• Etapa 4: Introdu cifre, semne de punctuaţie şi simboluri, gen: „L@ ptakruz1baTTu!5721”.

Poate nu veţi proceda chiar aşa, dar acesta este principiul pentru o parolă bună, tare, complexă.

RECOMANDĂRI FINALE

Desigur, nu trebuie să vadă nimeni ce scrieţi pe tastatură când introduceţi parola.

Nu vă notaţi parolele pe post-it sau hârtiuţe care zac cine ştie pe unde.

Nu trimiteţi parolele pe chat (gen: Yahoo!Messenger) şi pe email şi, în general, nu le co­municaţi electronic nimănui (nici măcar dacă aveţi antiviruşi).

Schimbaţi parolele regulat, la 3-6 luni, spun recomandările (ştiu, ştiu, e o bătaie de ^cap...).

Dacă folosiţi generatoare de parole, căutaţi să fie sigure. De pildă, online folosiţi Norton⁵ sau PCTools⁶.

Dacă folosiţi un manager de parole, alegeţi unul dintre cele mai sigure şi complete: RoboForm⁷ sau LastPass⁸.

Niciun serviciu serios nu vă cere, niciodată, datele prin email. Un astfel de email este în mod sigur fraudulos.

Nu daţi click pe niciun link înainte de a survola cu cursorul acel link pentru a vedea unde duce şi dacă acel site vă este cunoscut.

Note: