Congresul InternaÅ£ional consacrat părintelui Dumitru Stăniloae

ParticipanÅ£ii, veniÅ£i din mai multe Å£ări – FranÅ£a (doi invitaÅ£i de la Centrul Ortodox de Studii ÅŸi Cercetări „Dumitru Stăniloae" de la Paris, printre care ÅŸi decanul acestuia, părintele Jean Boboc), Belgia, ElveÅ£ia, Grecia, Rusia, Germania ÅŸi Statele Unite (reprezentate mai cu seamă de către episcopul sârb Mitrofan) –, s-au bucurat de o primire călduroasă la Centrul Social ÅŸi Cultural „Sfântul Apostol Andrei". Au fost reprezentate, adesea prin decanii lor, diverse facul­tăÅ£i de Teologie din România („Patriarhul Iustinian" de la BucureÅŸti; „Dumitru Stăniloae" din IaÅŸi; „BabeÅŸ-Bolyai” din Cluj-Napoca; „Andrei Åžaguna" din Sibiu; „Valahia" din TârgoviÅŸte; „Ilarion V. Felea" din Arad; „Ovidius" din ConstanÅ£a), ca ÅŸi Institutul de Teologie Protestantă de la Universitatea „Lucian Blaga" din Sibiu. Alături de română, s-au făcut auzite mai multe limbi: franceza, greaca, rusa, engleza ÅŸi germana, mai ales. Schimburi deosebit de fructuoase au avut loc ÅŸi în momentul pauzelor ÅŸi al meselor, momente dedicate prin excelenÅ£ă dialogului liber. Doamna Lidia Stăniloae-Ionescu, fiica Părintelui Profesor Dumitru Stăniloae, a îmbogă­Å£it mult Congresul cu mărturiile ÅŸi amintirile personale pe care le-a adus atât în expunerea sa, cât ÅŸi în diferitele sale intervenÅ£ii.

Tema generală reÅ£inută de Patriarhie a fost „Receptarea operei Părintelui Dumitru Stăniloae în zilele noastre" Este vorba despre o operă imensă – traducerea Filocaliei îmbogăÅ£ită cu texte româneÅŸti, nenumărate articole în Telegraful român,studii teologice ÅŸi antropologice, mai ales în Theologia Dogmatică OrtodoxăÅŸi în Chipul nemuritor al lui Dumnezeu.Termenul „receptare" avea ca vocaÅ£ie să călăuzească reflecÅ£ia asupra impactului intelectual, cultural ÅŸi social al acestor mari texte ale gândirii universale contemporane. S-a observat că această influenÅ£ă este foarte inegală în funcÅ£ie de regiunile de pe glob; chiar si în România, eforturile pentru o mai bună cunoaÅŸtere si asimilare a mărturiei acestei mari personalităÅ£i duhovniceÅŸti române continuă până astăzi. Patriarhul Daniel, fiind personal un ucenic eminent al marelui teolog mistic, lucrează intens în acest sens. Într-adevăr, este vorba de o gândire religioasă care reformulea- ză practic toate marile teme ale viziunii creÅŸ­tine despre Dumnezeu, despre fiinÅ£a umană ÅŸi despre lume. O asemenea reevaluare a tra­diÅ£iei PărinÅ£ilor ÅŸi transmiterea textelor patris­tice fundamentale prin monumentala tradu­cere românească este o slujire nepreÅ£uită adusă vremurilor noastre de către fericitul Părinte Dumitru. Acesta ÅŸi-a dăruit cu bucu­rie întreaga existenÅ£ă pentru această mărturie, care constituie una dintre principalele unelte de reflecÅ£ie spirituală creÅŸtină a timpului nos­tru. Părintele Dumitru, descoperind cu înflă­cărare pentru sine învăÅ£ătura SfinÅ£ilor PărinÅ£i, mai ales a Sfântului Maxim Mărturisitorul ÅŸi a Sfântului Grigorie Palama, a vrut ca toÅ£i oa­menii să se împărtăÅŸească de bucuria sa: cei credincioÅŸi, pentru a-ÅŸi adânci credinÅ£a; cei care nu cred încă, pentru a descoperi aceste culmi ale gândirii omeneÅŸti care se află nu în ÅŸtiinÅ£ă, ci în viziunea teologică asupra lumii. Iar această gândire este de natură harismati- că, pentru că se adapă încontinuu din experi­enÅ£a isihastă a rugăciunii. Însă este nevoie ÅŸi ca această mărturie admirabilă să fie la înde­mâna tuturor, să fie primită, adică asimilată, restituită sau chiar reformulată la rândul ei în prelungirile sale cele mai creatoare. Vastul ÅŸan­tier de traducere franceză deschis la editura Cerf cu Teologia Dogmatică Ortodoxăcontri­buie la aceasta; Teologia ascetică ÅŸi mistică a Bisericii ortodoxeeste deja disponibilă din sep­tembrie 2011.

ConferinÅ£ele prezentate la acest congres (în jur de 35 la număr în numai două zile!) vor fi accesibile într-o publicaÅ£ie foarte com­pletă care este deja în pregătire. Toate de înalt nivel, ele au abordat subiecte variate, de la re­ceptarea operei Părintelui Stăniloae în cultu­ra germană la o comparaÅ£ie cu Sfântul Nicolae Velimirovici ÅŸi teologia muzicii liturgice, tre­când prin locul operei sale în contextul ecu­menic! Chiar ÅŸi intervenÅ£iile ministrului ÅŸi a ministrului delegat al EducaÅ£iei NaÅ£ionale, a preÅŸedintelui Academiei Române, a secreta­rului de stat pentru probleme religioase sunt mărturia unei civilizaÅ£ii în care tradiÅ£ia religi­oasă priveÅŸte toate categoriile Å£ării, fără o se­parare artificială între religie ÅŸi stat - se găsesc aici miniÅŸtri ÅŸi universitari care se interesează de teologie ÅŸi religie! În deschiderea congre­sului, Preafericitul Patriarh Daniel a prezentat un text - Părintele Stăniloae - creator al unei sinteze neo-patristice în teologia ortodoxă con­temporană- în care defineÅŸte întreaga operă a Părintelui Stăniloae ca „o sinteză neo-patris- tică creatoare". TotuÅŸi, după cum a precizat Întâistătătorul Bisericii Române, se cuvine ca timpul nostru nu numai să recunoască valoa­rea acestei opere, ci ÅŸi să continue lucrarea în­cepută prin ea. Din acest motiv, în cursul anu­lui 2013 Patriarhia a organizat un concurs naÅ£ional cu tema „ViaÅ£a ÅŸi opera Părintelui Du­mitru Stăniloae"; a publicat, în fiecare număr al cotidianului patriarhal Lumina de Duminică, un „cuvânt teologic al Părintelui Dumitru Stă­niloae”; a produs emisiuni dedicate acestuia (Radio TRINITAS ÅŸi TRINITAS TV) etc. Pilda acestui entuziasm a fost urmată de un mare număr de episcopi diocezani ÅŸi de insti­tute teologice.

Pentru a ilustra alocuÅ£iunile, o frumoasă expoziÅ£ie asupra Operei Părintelui Stăniloaea prezentat, în sala Europa Christiana a Palatului Patriarhal, ediÅ£iile mai vechi, precum ÅŸi reedi­tările ÅŸi recenta ediÅ£ie monumentală a articole­lor publicate în Telegraful Român. De aseme­nea, un film realizat de către TRINITAS TV a amintit capitolele cele mai importante ale vie­Å£ii acestui mare duhovnic ÅŸi teolog, cu câteva imagini impresionante din închisoarea în care a fost deÅ£inut timp de cinci ani pentru că de­nunÅ£ase ceea ce dăunează fiinÅ£ei omeneÅŸti. Toate acestea arătau limpede, aÅŸa cum aminteau mai multe expuneri din cadrul congresului, că sfin­Å£enia fiinÅ£ei omeneÅŸti se recunoaÅŸte nu numai după mărturisirea nelipsită a adevărului dum­nezeiesc, ci ÅŸi după exemplul de neocolit al unei vieÅ£i de curăÅ£ie ÅŸi pe de-a-ntregul închinate Domnului ÅŸi aproapelui.

Sâmbătă, 5 octombrie, ziua trecerii la Domnul a Părintelui Dumitru, care urmează sărbătorii marilor teologi mistici, Sfântul Dionisie Areopagitul ÅŸi Ierotei al Atenei, toÅ£i par­ticipanÅ£ii s-au întâlnit la mănăstirea Cernica, nu departe de BucureÅŸti. Aici s-a săvârÅŸit o slujbă de parastas în biserica Sfântul Nicolae ÅŸi o alta chiar pe mormântul în care sfântul pă­rinte ÅŸi soÅ£ia sa, Maria, aÅŸteaptă învierea a tot trupul, cu încredinÅ£area celor drepÅ£i. Zidito­rul tuturor lumilor ne-a dăruit în acea zi un soare frumos ÅŸi temperatura blândă a unui oc­tombrie românesc. NumeroÅŸi studenÅ£i, cre­dincioÅŸi din parohii, oameni de toate catego­riile sociale s-au întâlnit în bucuria dată de siguranÅ£a iubirii milostive a Domnului. Un volum de omagii (Părintele Dumitru Stăniloae – mărturii ÅŸi evocări), proaspăt ieÅŸit din Tipo­grafia Patriarhiei, a fost prezentat în acest mo­ment al evenimentului. Agapa, prezidată de Părintele nostru în Domnul, Patriarhul Dani­el, a fost un moment emoÅ£ionant de comuni­une frăÅ£ească, slujind ca exemplu al esenÅ£ei mărturiei teologice a Părintelui Stăniloae: te­ologia comuniunii persoanelor divine ÅŸi a per­soanelor create.

Această din urmă temă este cu siguranÅ£ă un laitmotiv care a revenit în toate cuvântă­rile ce s-au făcut auzite: moÅŸtenirea marelui duhovnic român, recunoscut ca unul dintre cei mai mari teologi ai secolului XX atât de Olivier Clement, cât ÅŸi de ÎnaltpreasfinÅ£itul Kallistos Ware, se întinde „de la teologia aca­demică la duhovnicia monastică, de la cultura română laică la contextul internaÅ£ional, depă­ÅŸind graniÅ£ele geografice ÅŸi barierele lingvistice, pentru a spori comuniunea în iubirea Preasfintei Treimi ÅŸi a dezvolta misiunea Bisericii lui Hristos în lume” (Patriarhul Daniel). MulÅ£umind mai întâi Domnului pentru darul pe care ni l-a făcut prin aceste zile binecuvântate, aducem aici un omagiu eficacităÅ£ii, disponibilităÅ£ii ÅŸi generozităÅ£ii organizatorilor, competenÅ£ei membrilor serviciului de primire ÅŸi inten­denÅ£ă; mulÅ£umim tuturor celor care au con­tribuit, din dragoste pentru sfânta Românie ÅŸi pentru credinÅ£a ortodoxă universală, la fru­museÅ£ea excepÅ£ională a acestor trei zile de festival duhovnicesc.