Adaugat la: 1 Noiembrie 2009 Ora: 15:14

Élisabeth Behr-Sigel : VII. Familia

În urma studiilor de teologie, tânăra Élisabeth are ocazia să trăiască o experienţă unică : vreme de aproape un an este pastor auxiliar într-un sătuc din Vosges, iar în paralel definitivează lucrarea sa de licenţă despre sfinţenia rusă. La sfârşitul anului 1932 logodnicul ei, Andrei Behr revine din armată şi cei doi se pot căsători.

Liselotte şi Andrei se căsătoresc pe 19 februarie 1933, într-un oraş din apropierea Parisului. Taina este săvârşită de către părintele Lev Gillet, care a adus-o pe Élisabeth la ortodoxie, şi de către părintele Nicolae Behr, unchiul lui Andrei. Inginer chimist, Andrei găseşte de lucru la Nancy, iar cuplul se stabileşte în acest oraş din Estul Franţei. Pentru Élisabeth începe o nouă perioadă, în care se obişnuieşte cu viaţa din acest oraş. Leagă prietenii trainice cu locuitorii din cartier, legături care se întăresc în mod semnificativ în timpul războiului. Tânăra femeie este însă nesigură în ceea ce priveşte viitorul ei profesional. Nereuşind să găsească un loc de muncă plătit în care să poată folosi diploma sa de teologie, acceptă ore de suplinitor în şcoala primară, iar apoi la liceu, ca profesor de germană. Această activitate este punctată de naşterea a două fiice: Nadine în 1934, apoi Mariane în 1936. Este o perioadă de viaţă familială intensă, care lasă puţin timp studiilor teologice.

Cu toate acestea, Élisabeth reuşeşte să termine diferite articole, care dau mărturie despre continuarea meditaţiei ei asupra trecerii la ortodoxie. Publică mai cu seamă o scurtă prezentare a sărbătorii Paştilor aşa cum a trăit-o în mijlocul comunităţii ortodoxe în ziarul La quinzaine protestante. Prin aceste dintâi articole se conturează vocaţia sa de teolog: aceea de a transmite Occidentalilor trăirea seculară a Tradiţiei ortodoxe în cuvinte pe înţelesul lor. Într-o scrisoare adresată Elisabetei, părintele Lev Gillet o întăreşte în urmarea acestei căi: „Cred, spune el, că puteţi avea un rol important în tâlcuirea valorilor duhovniceşti ruseşti în Occident. » (1)

În ciuda fascinaţiei ce o are pentru Rusia, tânăra mamă nu se simte împlinită în sânul parohiei locale, unde slujbele sunt săvârşite în întregime în limba slavonă pentru enoriaşii ruşi în vârstă, puţin doritori de schimbări. Ea se încarcă atunci în timpul şederilor la Paris, la prietenii săi emigranţi, cu precădere în preajma părinţilor Lev Gillet şi Serghie Boulgakov. Élisabeth are ocazia să facă cunoştinţă cu maica Maria Skobstoff, în căminul de pe strada Lourmel întemeiat de monahia care avea să ascundă aici, în timpul războiului, mai mulţi iudei, şi care va muri apoi deportată.

Această perioadă fericită, în timpul căreia Élisabeth s-a împărţit între grija pentru familie, îndatoririle profesionale şi activitatea teologică, se încheie o dată cu mobilizarea generală din septembrie 1939, care marchează începutul celui de-al doilea război mondial.
 

Olga Lossky
(traducere din limba franceză de Ioana Căpităneanu)
 

Note de subsol

(1) Scrisoare din luna august 1937.

Ultimele stiri
actualizate de doua ori pe saptamana

Din dragoste...

1 Noiembrie 2013

Un Festival luminos

1 Noiembrie 2013
Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale

Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale

Site-ul www.apostolia.eu este finanţat de GUVERNUL ROMÂNIEI - Departamentul pentru Românii de Pretutindeni